Nu este suficient să creşti salariile…

Distribuie articolul:

România, versus statele din jur, la stabilitate stă bine, dar nu este suficient, pentru că în continuare România are o problemă majoră – infrastructura! Poţi să ai taxe mici, dar dacă mediul de afaceri nu le consideră predictibile nu o să ai investiţii pe termen lung, de la investitori serioşi. În plus, la nivel de educaţie şi sănătate primară, România are probleme serioase. Nu este suficient să creşti salariile profesorilor, ale medicilor, dacă nu schimbi nimic în structura cu care să îşi poată face meseria. (…) După 10 ani de învăţat (în cazul medicilor – n.r.) să iei un salariu decent este o precondiţie, dar şi să îţi faci meseria într-un cadru care să nu te deranjeze. Un investitor pe termen lung ar trebui să fie foarte preocupat de aceste aspecte. Şi măsurile pe termen scurt sunt primite cu bucurie, dar reformele structurale sunt mult mai apreciate”, a subliniat Dumitru –preşedintele Consiliului Fiscal.
În opinia sa, investiţiile în sănătate şi educaţie au impact pe termen lung şi asupra creşterii economice şi asupra echităţii sociale. „Noi cheltuim pentru educaţie şi sănătate, şi ca procent din PIB, şi ca procent din resursele bugetare, cel mai puţin din Europa. Avem o lege care spune 6% din PIB pentru educaţie, uite că în 2009 – 2013 am avut o medie de 3,5% din PIB. Media europeană este 5,5% din PIB. La sănătate am cheltuit 3,8% din PIB, media europeană este 6,4%”, a mai spus domnia-sa.
Potrivit Agerpres, în privinţa creşterii economice, Dumitru a spus că, în perioada 2003 – 2014, media în România a fost de 3,5%, a cincea creştere la nivel european, însă în anumite perioade aceasta nu a fost sustenabilă, ceea ce a generat o volatilitate foarte mare, a patra din Europa, după ţările baltice şi Grecia. Iar ce s-a întâmplat în 2008 – 2009, cu o creştere de 8,5%, urmată de o scădere de 7,1% a demonstrat că acea creştere nu a fost sustenabilă. Consecinţele acestui aspect asupra mediului de afaceri s-au văzut în explozia numărului de insolvenţe, la 62,9 insolvenţe la 1.000 de firme active în 2013 şi 45,4 insolvenţe la 1.000 de firme active în 2014, cea mai mare pondere din UE. Prin comparaţie, în Polonia numărul de insolvenţe la 1.000 de firme active a fost de 0,5 atât în 2013 cât şi în 2014.
În opinia lui Dumitru, economia României creşte, în continuare, pe baza consumului, investiţiile publice sunt în continuare în suferinţă (probabil vor fi la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani), încrederea consumatorului este la nivelul dinaintea crizei, iar activitatea de creditare are o creştere dinamică, de 25% pe lei, de la an la an. „Dacă continuăm aşa, putem discuta de sustenabilitate sau nu?”, s-a întrebat Ionuţ Dumitru.


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.