Mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 28 de judeţe şi imposibilitatea efectuării celor mai elementare investigaţii, din lipsa dotărilor, în 16 servicii de medicină legală, iată doar două dintre problemele semnalate în raportul anual al Reţelei Naţionale de Medicină Legală. „Chiar dacă s-a ameliorat raportat la anul 2011, în momentul actual încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil (în raport cu volumul de muncă)“ se arată raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală pentru anul 2012, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală. La această lipsă acută de personal se adaugă o repartizare dizarmonică pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistînd nici un fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite, după cum arată același document. Printre serviciile de medicină legală judeţene (SMLJ) unde există mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuitori, la loc „de frunte“ este județul Ialomița, unde este înregistrată cea mai mică valoare din țară, 0,39 medici legişti la suta de mii de locuitori.
Medicină legală și nu prea
Un medic legist la o sută de mii de locuitori nu reprezintă idealul ci doar un minim pentru asigurarea funcționalității sistemului medico-legal. Dacă există numai un singur medic legist încadrat într-un serviciu județean de medicină legală, departe de noi gîndul de a vorbi despre calitate și rapiditate în activitate. Subdotarea cu personal este, însă, doar una dintre probleme, raportul Rețelei Naționale de Medicină Legală făcînd vorbire și despre lipsa dotărilor. „Există multe servicii judeţene de medicină legală care nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult funcționalitatea sistemului, acest gen de investigațiii trebuind să fie efectuate de institutul medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă, cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor“ se menționează în documentul Reţelei Naţionale de Medicină Legală. „Dacă resursele financiare, materiale şi umane sînt atît de limitate şi nu pot fi îmbunătăţite, poate o soluţie ar putea fi concentrarea resurselor către dotarea corespunzătoare a laboratoarelor institutelor de medicină legală, dotare atît umană, cît şi tehnică, pentru a face faţă solicitărilor de investigaţii a SMLJ arondate“ sînt de părere reprezentanții structurii naționale de medicină legală. În anul 2012, în județul Ialomița, s-au efectuat în medie, în fiecare lună, 20-25 autopsii medico-legale, iar la nivel național aproape douăzeci de mii, în peste jumătate din cazuri fiind vorba despre morți violente. Ca și în anii anteriori, autopsiile nu s-au efectuat doar la sediul instituției medico-legale, ci și pe teritoriul județului, în condiții mai mult sau mai puțin improvizate. Medicii legiști trebuie să efectueze necropsia asupra unor cadavre prezentînd risc biologic considerabil și, în pofida folosirii unor echipamente de protecție, riscul de contaminare a personalului nu poate fi eliminat. Ca dovadă, au existat și cazuri de îmbolnăvire a angajaților de TBC, din fericire boala fiind tratată la timp. Reţeaua semnalează multiple probleme legate şi de faptul că servicii judeţene de medicină legală sînt subordonate spitalelor judeţene, iar banii alocaţi de la buget sînt gestionaţi de spital, nevoile SMLJ fiind trecute în plan secundar. Reţeaua Naţională de Medicină Legală este alcătuită din 53 unităţi medico-legale: Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici“ Bucureşti şi cinci institute de medicină legală în Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Tîrgu-Mureş, Timişoara, 36 de servicii de medicină legală judeţene în municipiile reşedinţă de judeţ (cu excepţia celor în care funcţionează institute de medicină legală şi a municipiului Bucureşti), 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor judeţene respective, situate în oraşele Lugoj, Cîmpulung Muscel, Comăneşti, Făgăraş, Petroşani, Sighetul Marmaţiei, Mediaş, Cîmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Bîrlad și Oneşti.
Față de cele prezentate mai sus am abordat șeful Serviciului de Medicină Legală Ialomița, Maria Silaghi ori mai bine spus am încercat să o abordăm pe doamna medic-șef. Deși ne-am „chinuit“ vreme de mai multe zile să obținem un punct de vedere de la domnia sa, fiind ocupată potrivit angajaților SML cu autopsii sau comisii psihiatrice, am reușit să aflăm și fără sprijinul domniei sale cam cum stă treaba la Serviciul de Medicină Legală Ialomița. Aici lucrează în majoritate femei, pe partea de examinări, iar în morgă bărbați, numărul total al angajaților fiind de 12 persoane. Situația nu este nicidecum roză, dar nici nu se putea altfel din moment ce raportul pe care l-am invocat mai sus confirmă exact realitatea din teren. Deficiențele sînt aceleași ca și acum cîțiva ani cînd doamna Silaghi a preluat șefia SML Ialomița după decesul dr. Adrian Jipescu, prin 2008. În afara unei centrale termice ce a „sărăcit“ bugetul Serviciului de Medicină Legală, nimic nou, poate doar o actualizare a datoriei pe care Inspectoratul de Poliție o înregistrează frecvent pentru autopsiile „comandate“. Dar, vorba ceea, „despre morți numai de bine“…
George ŞEITAN