La finele lunii februarie a anului 2013, rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Ialomiţa era de 8,11 %. Nu analizăm astăzi dacă acest procent este unul mare, în raport cu numărul celor ce muncesc, fie şi numai pentru că de neimplicarea autorităţilor şi/sau de ineficienţa AJOFM, mai cu seamă în ceea ce priveşte pregătirea practică a potenţialilor viitori angajaţi, lesne ne putem face, cu toţii, o impresie analizîând faptul că la sfârşitul lunii februarie 2013, în evidentele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa (AJOFM) au fost înregistraţi 8.427 şomeri, din care doar 3.271 şomeri sunt indemnizaţi (adică primesc şomaj), ceilalţi 5.156 şomeri fiind neindemnizaţi, adică figurând doar în situaţiile statistice întocmite de birocraţii angajaţi în cadrul acestei instituţii bugetofage. Şi pentru că intuiesc că se vor găsi unii care să spună că, în fapt, numărul şomerilor nici nu-i aşa de mare, fac precizarea că, la o adică, şi eu, la fel ca şi mulţi alţi angajatori, mă întreb de ce e nevoie de-atâţia birocraţi care să plătească (doar) atâţia şomeri, şi chiar de ce nu găsesc parlamentarii alt sistem de plată pentru a acorda un sprijin financiar celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă?
Recent, în prezenţa domnului Ioan Martin – unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Ialomiţa –, actualul director al AJOFM Ialomiţa, domnul Georgian Mocănescu, s-a întâlnit cu reprezentanţii presei locale. Deşi e de puţin timp în această funcţie, spre mirarea multora dintre jurnalişti, domnul director a arătat nu numai că e dispus să respecte Legea transparenţei decizionale, ci şi că bagă-n seamă părerile jurnaliştilor care nu-s mereu de-aceeaşi părere cu a directorului, oricare ar fi el. Ba, mai mult, domnul Mocănesc a „percutat” imediat la solicitarea ziariştilor, aceea de a ne oferi xerocopii de pe Bugetul de Venituri şi Cheltuieli, buget pe care directorul AJOFM Ialomiţa îl are la dispoziţie spre a avea din ce plăti, pe de o parte ajutoarele de şomaj şi, pe de cealaltă parte, spre a avea din ce (răs)plăti birocraţii care contabilizează numărul şomerilor şi-apoi le înmânează ajutoarele de şomaj, ajutoare care nu-s deloc puţine nici ca număr, nici ca total sumă cheltuită pentru şomeri.
Chiar că ne interesează, domnule director!
Spre informarea şi a domnului Mocănescu reiterez ce-am scris, nu demult, şi-anume că în anul 2012 AJOFM Ialomiţa a mai „spart” câteva miliarde de lei vechi pe… DAIRS. Proiectul a fost depus spre finanţare în anul 2009, în anul 2010 a fost aprobat şi s-a încheiat în septembrie 2012. Bugetul a fost de 6.433.296 lei (adică peste 64 MILIARDE de lei vechi), din care chiar dacă numai 6% reprezintă contribuţia AJOFM Ialomiţa, asta nu înseamnă că suma nu este un purcoi de bani! Dezvoltarea Antreprenoriatului Inter-regional Sudic (DAIRS) este un proiect finanţat prin controversatul POSDRU, axa prioritară 3, cea care presupune aşa-zisa creştere a adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor, promovarea culturii antreprenoriale, bla, bla, bla. Sunteţi curioşi să aflaţi ce anume s-a realizat din purcoiul de bani publici, în favoarea cui şi, mai ales, cât de oportună se dovedeşte a fi fost această cheltuială? Ei bine, curioşi am fost şi noi, fapt pentru care am întrebat conducerea AJOFM Ialomiţa despre una, despre alta…Din păcate, din răspunsul lapidar oferit sub semnătura directorului Ion Mihălţeanu (căruia, din cauză că ’mnealui este în concediu medical, îi ţine locul doamna adjunct Roxana Ionescu) nu aflăm decât că „ Obiectivul proiectului este dezvoltarea culturii şi competenţelor antreprenoriale a persoanelor care intenţionează să dezvolte afaceri şi a managerilor din întreprinderi prin programe de formare şi servicii suport în vederea unui antreprenoriat adaptat la cerinţele şi direcţiile de dezvoltare economică a regiunilor (…) Grupul ţintă a fost format din 600 persoane care intenţionează să iniţieze/dezvolte afaceri sau activităţi pe cont propriu, respectiv dezvoltarea culturii şi abilităţilor manageriale antreprenoriale a 200 de manageri şi 100 de antreprenori cu scopul de a adapta întreprinderile şi competenţele profesionale ale resurselor umane la direcţiile de dezvoltare economică”. Citind aceste fraze cine oare nu înţelege că, în fapt, organizatorilor şi, deopotrivă, beneficiarilor care, chipurile, provin din rândul şomerilor le-ar fi greu să demonstreze eficienţa acţiunilor săvârşite, desigur, întru virtuala pregătire profesională a unor categorii sociale? Cine crede că în acţiune au fost cu-adevărat implicate atâtea sute de oameni, cei mai mulţi, dacă nu cumva chiar toţi, fiind şomeri? Cine ştie câţi dintre presupuşii participanţi au deschis o firmă datorită faptului c-au urmat pretinsele cursuri? Deşi numai o parte a presei a fost invitată să participe la conferinţele ce s-au desfăşurat (în cadru festiv amenajat într-un elegant salon de restaurant, deoarece astfel de proiecte presupun şi consumarea de „o cafea, o măslină”) văzând, totuşi, cu câtă graţie au tot cuvântat şi continuă să ne „aburească” birocraţii AJOFM Ialomiţa, în ceea ce priveşte implementarea acestui proiect (pe care, dacă „Organele” cu atribuţiuni de control l-ar lua la puricat, s-ar putea solda cel puţin cu demiterea unora care prea au impresia că-n ţara asta de-aia n-avem noi locuri de muncă, producţie, productivitate, eficienţă: fiindcă n-avem pregătire corespunzătoare marca „AJOFM”) ne-am zis atunci că n-ar strica dacă parlamentarii ar lua act şi de părerea celor care consideră că, în România, POSDRU a ajuns precum „o vacă bună de muls” de către „băieţii deştepţi” de prin instituţiile statului abilitate să acceseze fonduri europene nu pentru producţie propriu-zisă ci pentru tot felul de cursuri…Azi, după ce l-am ascultat pe domnul Mocănescu, recent numitul director al AJOFM Ialomiţa, zic că n-ar strica dacă şi ’mnealui s-ar uita, mai cu atenţie, înspre aşa-numitele „Cursuri de pregătire profesională” pentru care AJOFM Ialomiţa, cheltuieşte an de an alte şi alte miliarde de lei vechi, deşi, pe la colţuri, nu puţini sunt cei care bârfesc că, în fapt, cursurile alea pentru bucătari, croitorese, coafeze, manichiuriste şi-alte „specialităţi” nu-s nici pe departe ceea ce ar trebui să fie, pretins-desfăşurata „practică la locul de muncă” fiind, în realitate, desfăşurată doar „ de ochii soacrei”…
IONICA GHINEA
Da, cursuri fara profesori sau cu unii obligati de conducerea liceelor pe unde se organizau, neplatiti, ca n-aveau ce comenta, ore mai putine decat cele prevazute in curs, decontari de transport umflate…mai pe scurt FACATURA pe bani publici-smecherii romanesti.
Cu echipa de conducere de la bord AJOFM-ul este in stare de putrefactie