În timp ce România are o rată de colectare a impozitelor de doar vreo 26 % din PIB, în timp ce contribuabilii de bună-credinţă resimt frustrare şi obidă, în faţa toleranţei rău-platnicilor, în timp ce instituţiile statului din domeniul fiscalităţii nu organizează, în teritoriu conferinţe de presă, având pretenţia ca, noi, jurnaliştii să le adresăm întrebări în scris, dacă vrem să aflăm, bunăoară, CARE ESTE SUMA totală (cu aproximaţie, desigur, ştiut fiind faptul că există fluctuaţii), care ar trebui încasată, dacă toţi contribuabilii şi-ar plăti impozitele, ce credeţi că face ANAF? 
Se transmit, online, nişte… “Raportări măreţe”
Căci, dacă ar invita jurnaliştii la conferinţă de presă, întrebările “ar curge gârlă”, astfel încât să existe riscul ca “încasatorii” să fie puşi în situaţia de a nu mai şti “pe unde să scoată cămaşa”…
Spunem asta, deoarece noi suspicionăm, rezonabil, că onorabilii şi venerabilii comisari şi inspectori, nu au vână ca să colecteze măcar cât colectează alte ţări. Ca să nu zicem c-ar trebui să colecteze chiar mai mult, fie şi numai pentru că visteria Guvernului e cam goală, iar sacul nu se poate petici, la infinit, numai cu fondurile europene, şi cu împrumuturile înrobitoare. În acest context, sigur
că ne supără atare raportare:
“ Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ialomița a realizat, în luna iunie 2024 venituri nete la bugetul general consolidat al statului, în sumă totală de 133,80 milioane lei, cu 9,17 milioane lei mai mult decât în aceeași perioada a anului 2023.
Structurată pe bugete, situația veniturilor colectate atât prin conformare voluntare la plată precum și prin măsurile de executare silită, se prezintă astfel:
– bugetul de stat a înregistrat o sumă colectată în valoare de 61,27 milioane lei;
– la bugetul asigurărilor sociale de stat s-au colectat 46,75 milioane lei;
– la bugetul asigurărilor pentru șomaj, sumele colectate au fost în cuantum de 907,04 mii lei;
– la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, suma încasată s-a ridicat la valoarea de 24,87 milioane lei.”
Şi, ne supără, deoarece neputând stabili raportul între ce era de colectat, şi ce s-a colectat, nu înţelegem dacă suma este una cât de cât, sau – dimpotrivă! – doar “praf în ochi”, cum e vorba aia vizând nimicul…!