Primarul municipiului Feteşti, Gheorghe Catrinoiu, a propus Consiliului local un buget pe anul 2013 axat pe susţinerea cheltuielilor de personal angajat la Primărie şi nicidecum pe dezvoltarea municipiului de lîngă Dunăre. Doar privind cifrele, fără să mai întrebăm şi cine sînt salariaţii administraţiei locale şi cu cît sînt ei remuneraţi, ne dăm seama că politica cheltuirii banilor publici plătiţi de feteşteni prin impozite şi taxe este una socială şi nu una liberală cum v-aţi şi aşteptat probabil. Concret, în procente, mai mult de jumătate din buget se va duce pe salarii, 3% pe capitolul asistenţă socială, 28% pe cheltuieli cu bunuri şi servicii şi numai 8,3% pe secţiunea de dezvoltare a localităţii.
Investiţii minime, cheltuieli cu salarii maxime
Anul acesta, 2013, Feteştiul va avea o politică bugetară care va presupune, în primul rînd, plătirea salariilor celor angajaţi de primarul Gheorghe Catrinoiu la administraţia locală. Gurile rele vorbesc că astfel edilul îi recompensează pe feteştenii care l-au votat pentru cîştigarea unui alt mandat în fruntea Primăriei la alegerile locale din vara anului trecut. Noi nu credem în asemenea teorii cîrcotaşe, deşi datele oficiale se încăpăţînează să ne contrazică. Deoarece, primarul Catrinoiu vrea, şi desigur poate pentru că are majoritatea în Consiliul local Feteşti, să cheltuie aproape 200 de miliarde lei vechi din totalul celor 358 cît însumează bugetul pe 2013 al municipiului doar pe cheltuieli de personal. Un personal care este sigur că-şi va lua banii în acest an atît timp cît va executa ceea ce va spune şeful executivului Primăriei Feteşti. Peste 100 de miliarde de lei vechi se vor duce pe achiziţii de bunuri şi servicii, dar aici în niciun caz nu poate fi vorba despre dezvoltarea localităţii ce ani buni a fost catalogată ca fiind ultima dintre cele din mediul urban ialomiţean pînă la apariţia pe hartă a noilor oraşe Căzăneşti, Amara sau Fierbinţi-Tîrg. Şi, dacă ne uităm cu atenţie, este foarte posibil ca Feteştiul, deşi vizibil mai populat, să concureze cu Căzăneştiul pentru ultimul loc pe „lista ruşinii“ la capitolul subdezvoltare. Revenind la cifre, alte trei procente vor „astupa“, probabil, calculele electorale din vara trecute pentru că peste 11 miliarde lei vechi se vor duce pentru asistenţă socială, exact acolo unde în majoritate se plăteşte nemunca dar se beneficiază de voturi din plin. Iar dezvoltarea Feteştiului în 2013, la mai bine de 23 de ani de la Revoluţie, înseamnă numai o cotă infimă de aproape 8,5 procente din buget. Ce se va întîmpla cu cei aproape 30 de miliarde lei vechi? În fapt, o nimica toată în comparaţie cu nevoile unui municipiu de peste 30 de mii de locuitori cîţi are Feteştiul la ora actuală, care ne face să împărţim banii şi să constatăm că pentru fiecare feteştean vor reveni abia 100 de lei anual. Al dracului de puţin spun cetăţenii care plătesc din puţinul lor taxe şi impozite poate şi de zece ori mai mari în fiecare an. Dezvoltarea şi investiţiile în Feteşti înseamnă peste 11 miliarde pentru modernizarea infrastructurii agricole (drumuri de exploatare) şi alţi aproape 10 miliarde pentru iluminat stradal şi locuinţe sociale, practic acestea din urmă generînd costuri şi nicidecum să sprijine producţia pe plan local. Restul sumelor sînt de tot rîsul pentru doar trei lucrări noi în 2013 şi, altele, în continuarea celor începute în anii precedenţi, unele chiar de acelaşi edil. Dacă stăm strîmb şi analizăm drept, observăm şi că Primăria Feteşti a primit în 2013 de la Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ialomiţa suma de 175 miliarde şi apoi alte 20 de miliarde pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate şi echilibrarea bugetului local. Ar rezulta că, Feteştiul abia dacă „produce“ 150 de miliarde anual din taxe şi impozite, cele pe proprietate în municipiul dunărean fiind abia de 42 miliarde prevăzute pentru anul acesta. Să tot fii primar la Feteşti (valabil şi pentru alte localităţi) pe banii de la bugetul de stat şi de la judeţ…
George ŞEITAN