Se ştie că românii consumă foarte multă păine. La sate, oamenii mănâncă şi mămăligă, obiceiul păstrându-se, spre deliciul papilelor gustative. Din păcate, la oraşe, chiar şi la sate, pâinea preparată, făcută din aluat congelat, a înlocuit demult coca proaspăt pregătită, dospită, coaptă! Cauzele izvorăsc, desigur, din aşa-numitele „POLITICI AGRICOLE” care, spre necazul şi frustrarea agricultorilor, au ajuns să fie gândite, propuse şi aprobate de politicieni „unşi” în funcţii de conducere a Statului, a Guvernului, a Ministerului Agriculturii, a APIA, şi-alte instituţii responsabile cu „rostul” agriculturii în economia naţională.
Ucraina foloseşte războiul ca să se impună pe piaţa cerealelor
Cândva denumită „Grânarul Europei”, România a ajuns astăzi să rămână cu grânele pe stoc, hambarele fermierilor fiind încă pline, deşi suntem în luna aprilie.
Războiul de lângă graniţa României a facilitat Ucraina în ceea ce priveşte comerţul, mai ales cel cu cereale.
Milostivi din fire, românii au înţeles că „onorabilii, şi stimabilii, şi venerabilii” care formează conducerea de Partid şi de Stat din România, au avut fel de fel de interese în ceea ce priveşte filotimia faţă de refugiaţii „ din calea războiului”. Când, însă, au văzut că statul român oferă refugiaţilor din Ucraina ajutoare care contrastează frustrant cu nivelul de trai asigurat de stat românilor, nu puţini dintre cetăţenii acestei ţări şi-au manifestat dezaprobarea şi chiar indignarea. Nemulţumirilor de sorginte socială li s-au adăugat nemulţumirile din domeniul economic, fermierii români prezentând reprezentanţilor statului O SCRISOARE DESCHISĂ , în care arată cu ce concurenţă nelioală se confruntă, din cauza fermierilor din Ucraina.
Am stat şi noi de vorbă cu mai mulţi fermieri ialomiţeni. Din păcate, cei mai mulţi dintre ei ne-au cerut să nu le prezentăm numele, fiecare motivând că nu vor să-şi creeze probleme… Totuşi, am reuşit să avem acest dialog cu domnul Constandache Carol, un fermier din comuna Perieţi, o localitate de lângă cel mai mare municipiu al judeţului Ialomiţa. Precizăm locul, deoarece există impresia că la fermele mai de lângă Drumurile Naţionale, ajung mai repede aşa-numiţii „traderi” de cereale şi oleaginoase. Ca să înţelegeţi „amarul” necazului care s-a abătut asupra multora dintre fermierii români, pornim reportofonul şi redăm dialogul, aşa cum s-a derulat el, pe acest subiect „la ordinea zilei”.
Reporter: Domnule Constandache, ce li se întâmplă fermierilor din România, din Ialomiţa?
Fermier: „ …Ei vând la preţuri mici, sub preţurile de cost, iar asta ne-a îngreunat nouă valorificarea producţiei.
Reporter: Suntem în luna aprilie a anului 2023. Dumneavoastră, după ce în toamna trecută aţi recoltat, ce aţi făcut cu producţia?
Fermier: Eu depozitez. Că, depozitarea mă ajută, nu numai ca să vând când e preţul mai bun, ci şi să recoltez când e perioada optimă. Este lucru ştiut că în perioada recoltatului trebuie să ai transport. Eu îl duc în fermă şi-l depoozitez, şi-aştept să vând când am nevoie, şi de bani, şi-n funcţie de preţuri…Din păcate, anul acesta am rămas cu stocuri mari. Că, una, a scăzut preţul, şi-a doua, nici interes mare n-a mai fost de la cumpărători. Chiar în raza comunei perieţi, pe vreo 15 km, s-au adus foarte multe produse, la procesatori. Ucraineni, cu maşinile full, cară marfă! Deci, dacă noi suntem obligaţi să respectăm max. De 24 de tone încărcătură pe-o maşină, pe ei nu-i verifică nimeni! Plus de asta, noi avem obligaţii. Noi, fermierii români, avem un Registru în care consemnăm că grâul a plecat din tarlaua X şi a ajuns în Siloz nr. Y. De-acolo a plecat către cumpărătorul N.
Reporter: Cine vă verifică pe dvs, nu-i verifică şi pe transportatorii/ vânzătorii/fermierii din Ucraina?
Fermier: Direcţia Sanitar Veterninară, Prin Serviciul de Control al Alimentelor. Noi avem spaţiile de depozitare, autorizate şi verificate. Ni se iau mostre de produse. Se verifică dacă eu un conţinut de pesticide, insecticide, dacă marfa a fost păstrată/depozitată corespunzător Normelor. Plus că se are în vedere Organismele Modificate Genetic (OMG). Doar că, acuma nu se mai ştie ce-a venit din Ucraina. Şi maşinile noastre stau şi-aşteaptă, iar maşinile ucrainene au prioritate pe traseu. Noi nu exportăm direct, ci marii cumpărători, adică traderii. Noi aveam relaţii cu ei, dar dacă ucrainenii vând chiar sub preţul lor de cost, nu avem nici o şansă!
Reporter: Dar, traderii numai dvs, fermierilor români vă cer documente justificative, cu privire la calităţile acelea pe care, ziceţi, DSV vi le impune, sau le cere şi transportatorilor/fermierilor din Ucraina?
Fermier: Eu când mă duc să vând marfa la un trader, el îmi cere o grămadă de documente: şi Declaraţii pe propria răspundere, şi dacă am făcut agricultură cât de cât ecologică, să n-avem emisii. Ucrainenilor nu le cere! Ei nu sunt controlaţi nici pe drumuri, nici cu privire la încărcătură, dacă respectă tonajul. Ei nu plătesc Taxe de drum, nu plătesc Taxe vamale.
Reporter: Dar, de ce credeţi că se întâmplă asta? Că, războiul, frontul este doar pe o suprafaţă din teritoriu, nu în toată Ucraina. Şi-atunci, de ce şi zona care nu este afectată de război să beneficieze de facilităţi? Dumneavoastră aţi întrebat, ce vi s-a spus, ce ştiţi?
Fermier: Războiul afectează nici 10% din suprafaţa Ucrainei. Bănuiesc că de la Uniunea Europeană li s-a impus instituţiilor statului să le dea liber. Spre exemplu, Ungaria n-a permis să intre maşini cu cereale şi produse din Ucraina. Guvernul Ungariei nu a permis.
Reporter: Cam de când vi se întâmplă acest necaz? Imediat după recoltarea de-anul trecut?
Fermier: De prin vara anului trecut, când au fost scutiţi de Taxe Vamale, şi li s-au acordat şi alte facilităţi.
Reporter: Deci, producţia de anul trecut a fost, în mare parte, exclusă de la comercializare.
Fermier: Noi am rămas cu producţia, o avem, dar noi acum ne vedem nevoiţi să vindem sub preţul cu care am produs. Că am avut preţuri ridicate la carburanţi, la seminţe, la îngrăşăminte, şi altele! Numai preţul ne încurcă, căci calitatea poduselor ucrainenilor este net inferioară calităţii produselor noastre!
Acest articol reflecta situatia trista a agriculturii din Romania, provocata de politica guvernamentala si incurajarea comertului neetnic in interiorul tarii. Romanii, om cu mancarea lor traditionala si produse naturale, sunt ingrijorati de rapidul declin al produselor autohtone. Este clar ca politicile agricole ar trebui sa accentueze si sa sprijine productia agricola locala si producatorii autohtoni. Motiveaza guvernantii sa intervina pentru a restabili piata cerealelor!
Cu siguranta, se poate observa cresterea competitivitatii agroalimentare dintre Romania si Ucraina, iar aceasta a dus la o presiune mare asupra agricultorilor romani. Avand in vedere ca oamenii de la tara sunt principalii beneficiari ai agriculturii, este important ca acestia sa fie sustinuti si protejati de stat. Aceasta aceasta problema trebuie abordata cu o politica agricola responsability mai bine structurata pentru a imbunatati situatia fermierilor romani. In plus, ar trebui elaborate mai multe masuri pentru a reduce efectele negative ale concurentei neloiale pe piata cerealelor.