Cum poţi face faţă emoţiilor ce te stăpânesc atunci când treci printr-o naştere prematură a bebeluşului tău?! Poţi clarifica şi înţelege sentimentele ce le deţii?! Naşterea unui copil înainte de termen poate fi greu de gestionat. În ciuda momentelor de fericire la întâlnirea cu micul omuleţ, te poţi simţi înşelată pentru că nu poţi savura prima îmbrăţişare a bebeluşului, el fiind dus imediat la incubator şi ţinut sub strictă observaţie. Sentimente de gelozie sau tristeţe te pot copleşi atunci când alte mămici au nou-născutul lângă ele şi sunt învăţate cum să alăpteze. Te poţi îngrijora deoarece micuţul tău a trecut prin clipe dificile, iar acum nu-i poţi fi alături. Toate acestea sunt sentimente şi gânduri normale, inconfortabile, însă normale. Gânduri de genul „Nu e corect! De ce nu poate sta lângă mine!”, îţi pot năvăli mintea, însă nu te ruşina şi nu le ascunde, acceptă-le şi încearcă să gândeşti pozitiv, bebeluşul este îngrijit şi supravegheat pentru a face faţă cu brio noii vieţi ce i-ai oferit-o. Reacţiile de gelozie, furie şti tristeţe pot fi declanşate de orice vezi sau auzi, iar în acest caz, exteriorizarea poate fi un mijloc de acceptare şi depăşire a noii situaţii. Partenerul de viaţă, o prietenă sau un specialist te pot ajuta să traversezi mai rapid şi sănătos această perioadă. Totodată, poţi apela la grupuri de suport din care fac parte şi alţi părinţi aflaţi în aceeaşi situaţie. Câteodată, oamenii dragi nu ştiu ce să spună într-un astfel de moment, spune-le ce ai nevoie (Exemplu: M-ar ajuta cu adevărat să…, aş avea nevoie de…). De asemenea, dacă un membru al familiei sau un amic îţi provoacă sentimente negative, este mai benefic pentru tine şi nou-născutul tău să evitaţi interacţiunea cu persoanele respective. Creează-ţi o „bulă” pozitivă formată din persoane optimiste ce te vor ajuta să depăşeşti mai uşor momentele dificile. Exerciţiu: Oferă-ţi un timp de câteva minute în care să fi singură. Dă-ţi voie să-ţi simţi sentimentele şi lasă emoţiile să te copleşească. Ai voie să plângi, poţi fi furioasă, dezamăgită, poate să-ţi pară rău pentru tine, abia apoi te poţi vindeca. Încheie acest proces într-o notă pozitivă: „Aceasta este o provocare, însă o voi depăşi şi sunt recunoscătoare pentru că deţin resursele necesare pentru a mă ajuta. Sunt puternică pentru mine şi copilul meu, are nevoie de mine. „ Te poţi încuraja ori de câte ori simţi că te loveşti de un zid al neputinţei, nu ezita! Cel mai important este să te protejezi, trebuie să fi tu bine cu tine pentru a putea avea grijă de noul membru al familiei. Încearcă să te mobilizezi, să-ţi găseşti putere şi energie pentru a putea întâmpina nevoile bebeluşului tău. Ziua de mâine îţi va dărui suişuri şi coborâşuri, depinde de tine cum vei reuşi să le gestionezi. Vă mulţumesc pentru interesul acordat acestei rubrici şi subiectele propuse. Vă invit aici, cât şi la adresa : psihologetb@gmail.com