Deşi anual instituţia condusă de directorul Marcu Paul împreună adjunctul său Nicolae Badea se regăseşte constant în paginile ziarelor la capitolul „aşa nu!” acest lucru nu pare să deranjeze conducerea unităţii din Ialomiţa. Fie că ne gândim la eşecurile răsunătoare în care oameni din interiorul instituţiei au fost acuzaţi de rele practici, fie că ne gândim la investiţiile benefice pe care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa le-a făcut pentru confortul celor pe care îi îngrijeşte, toate au acelaşi numitor comun: tăcerea absolută.
Unde-s mulţi, bugetul creşte
Conform documentelor pe care le-am solicitat de la deconcentrata ialomiţeană de asistenţă socială, bugetul previzionat a fi la îndemâna şi pixul directorului Marcu este de aproximativ 63.516.000 lei, adică peste 635 miliarde de lei vechi ! Ţinând cont că întregul buget al judeţului pentru anul 2017 este de 170.140.000 lei, D.G.A.S.P.C. Ialomiţa a reuşit performanţa fantastică de a căpăta o treime din „prăjitura cu răvaş” a preşedintelui CJI 
Victor Moraru. Având în vedere faptul că instituţia însumează 546 posturi ocupate la nivelul întregului judeţ dintr-un total posibil de 642 de posturi aşa cum prevede organigrama, considerăm că suma nu este deloc una de neglijat, şi asta mai ales prin prisma unei analize sumare asupra cheltuielilor de personal care desigur însumează tot o treime din buget. Mai exact suma de 20.171.000 lei, adică peste 200 miliarde lei vechi, are la dispoziţie conducerea pentru plata pe anul 2017 a celor 546 de salariaţi, rezultând un salariu mediu de 3.078 lei lunar. Desigur, într-o ţară civilizată dacă peste 200 miliarde se duc pe salariile angajaţilor din instituţie, ar însemna că şi cei care trebuie să beneficieze de ajutor, îl primesc cu vărf şi îndesat, nu-i aşa? Ei bine, nu chiar… Potrivit documentelor remise redacţiei ziarului Ştirea, la finele lunii august, D.G.A.S.P.C. Ialomiţa avea în îngrijire nu mai puţin de 314 copii şi tineri. Dintre aceştia 223 copii erau plasaţi în servicii de tip rezidenţial, adică în acele căsuţe de tip familial şi alţi 91 de copii erau plasaţi în grija asistenţilor maternali profesionişti. Dacă luăm în calcul informaţia apărută la colegii din presa locală potrivit căreia suma cheltuită de instituţie cu fiecare copil este de aproximativ 800 lei lunar, un calcul simplu evidenţiază faptul că anual aproximativ 3.014.400 lei, adică puţin peste 30 de miliarde sunt folosiţi pentru copii instituţionalizaţi, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din buget. Asta în timp ce pentru secţiunea „Bunuri şi servicii” până la 31 august 2017 a fost cheltuită suma de 5.756.000 lei. Întrebările care survin involuntar în mentalul colectiv sunt: „Numai 5 procente merită acei copii? Oare bătrânii din centrele de îngrijire o duc mai bine?” Nu avem astfel de date, dar nu credem că situaţia este „mai roz” nici pentru aceia, şi aproximăm că şefii au alocat 10% – 12% ţinând cont că mulţi dintre ei
necesită îngrijiri medicale de specialitate.
Studii de fezabilitate pe bani grei
Aşadar aproximativ 20 procente din bugetul instituţiei merg către oamenii pe care îi are în întreţinere, alte 30 de procente către salariile angajaţilor. Ce se întâmplă cu celelalte 50 de procente? Potrivit răspunsurilor primite din partea instituţiei, sume impresionante de bani sunt „aruncate” pentru proiecte felurite, unele chiar ratate, cum ar fi: „Înfiinţarea Centrului de Zi Unitate de Îngrijire la Domiciliu pentru Persoane Vârstnice Fierbinţi, în cadrul proiectului POR 2014-2020. Buget 99 mii lei pentru studii cu relevee, audit energetic, certificat de performanţă energetică, DALI şi PT. Acest proiect nu se finalizează, deoarece perioada de la alocarea bugetului până la închiderea apelurilor de depunere a proiectului a fost prea scurt.” Cu alte cuvinte, D.G.A.S.P.C. Ialomiţa a plătit unei societăţi comerciale 1 miliard de lei pentru a realiza o documentaţie Copy-Paste de care nu se va folosi niciodată, proiectul fiind ratat. Şi acesta nu este singurul exemplu de bani aruncaţi, potrivit documentelor, acelaşi lucru întâmplându-se şi în cazul proiectului de la Balaciu: „Înfiinţarea Unitate de Îngrijire la Îngrijire la Domiciliu pentru Persoane Vârstnice Balaciu, în cadrul proiectului POR 2014-2020. Buget 70 mii lei pentru studii cu relevee, audit energetic, certificat de performanţă energetică, DALI şi PT. Acest proiect nu se finalizează, deoarece perioada de la alocarea bugetului până la închiderea apelurilor de depunere a proiectului a fost prea scurt.” Şi exemplele pot continua.
Mai mult de doi ani pentru procedura de adopţie
Deşi reprezentanţii instituţiei au susţinut pe parcursul anilor că procedurile de adopţie sunt optimizate, dar s-au arătat îngrijoraţi de faptul că tot mai puţine familii aleg să adopte copii în condiţiile în care tehnologia şi medicina evoluează extrem de rapid crescând şansele familiilor să răzbească în lupta de a procrea, D.G.A.S.P.C. Ialomiţa are copii care aşteaptă să facă parte dintr-o familie de mai bine de doi ani şi care încă nu pot beneficia de afecţiunea unor părinţi. Tot la capitolul adopţii, instituţia pe care o reprezintă directorul Marcu Paul răspunde scris cum că pe parcursul anului 2016 au fost adoptaţi 17 copii, iar în primul semestru al anului în curs există finalizate 12 proceduri de adopţie, dar şi alte 25 de dosare care momentan sunt în lucru. Dintre familiile care doresc să adopte un copil, numai patru au putut beneficia de încredinţarea minorului în vederea adopţiei, iar alte patru sunt supuse unor evaluări pentru obţinerea unui atestat.
Victor Ghinea