…sunt şi puţine şi mărunte. Mai ales în raport cu numărul acţiunilor care, parcă în sfidarea atâtor bani cheltuiţi, se rezumă la discuţiile destul de sterile care se poartă între reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi potenţialii beneficiari, în mare parte primari, mai mult sau mai puţin avizaţi în ceea ce priveşte campania pentru prezentarea proiectului finanţat din fonduri accesate de la Uniunea Europeană, dar şi din bani alocaţi de la bugetul de stat. Ici- colo, de dragul diversităţii şi de frica recomandărilor UE, între invitaţi apare şi câte-un om de afaceri, de la care aflăm – (ne)oficial – cum şi cât de mult se chinuie să respecte Normele alea…privitoare 
la Protecţia Mediului, Apelor, bla, bla, bla…!
Peste 107 milioane de Euro
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat la Slobozia, marţi, 28 iunie 2016 o dezbatere publică care, conform înscrisurilor oficiale depuse în mapele pe acre participanţii le-au primit pe semnătură, a avut „ca temă analiza cadrului normativ referitor la reducerea poluării cu nitraţi, măsurile pentru prevenirea poluării, precum şi sursele de finanţare pentru investiţiile care susţin aceste demersuri”. În alocuţiunile lor, invitaţii din prezidiu (Dan Popesu – comisar-şef al Gărzii de Mediu Ialmiţa; Constantin Petrache – Direcţia Agricolă Ialomiţa; Alexandru Potor – preşedinte FNGAL; Dana Popa – Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti) au prezentat puncte de vedere ale Guvernului (de ieri şi de azi), dar şi cifrele reprezentând cheltuielile susţinute din bani publici, cheltuieli ocazionate de „ investiţii la nivelul comunităţilor locale pentru reducerea poluării cu nutrienţi, cât şi 
pentru măsuri de consolidare a capacităţii instituţiilor cu rol în monitorizarea şi raportarea calităţii apelor”.
Din sală a mai vorbit şi Dan Noel – directorul Direcţiei de Sănătate Publică Ialomiţa. Şi-aşa, din vorbă-n vorbă, am aflat şi noi cum s-au cheltuit, la nivel naţional, în perioada 2008 – 2013, extinsă până-n 2016, fix 59,04 milioane de Euro, bani provenind în primul rând dintr-un împrumut la Banca Mondială. Fix 50.000.000 de Euro sunt împrumutaţi. Restul de până la peste 59 de milioane de Euro sunt din aşa-numita „Facilitate Globală de Mediu” (GEF) şi din firavele contribuţii ale Consiliilor judeţene şi locale. Ce s-a realizat, în Ialomiţa, din atâta bănet? Potrivit „raportărilor măreţe” pecetluite în hârtiile prea-scump tipizate, informaţii care ne-au fost „servite la cald” de către cei aşezaţi la „masa prezidiului”, obiectivul proiectului a vizat „ reducerea pe termen lung a poluării cu nutrienţi a apelor ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor”. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în Ialomiţa, comuna Giurgeni a fost localitatea „luată la ochi”
pentru a fi „gazdui” investiţia : „Platforma comunală de depozitare pentru gunoi de grajd. Împreună cu echipamentul necesar: încărcător frontal, tractor cu remorca, cisternă vidanjă, maşină de împrăştiat gunoi, în valoare de 1,21 de milioane de lei”. Sperăm că ai noştri cititori fideli îşi aduc aminte că am scris. Despre comuna Jilavele, cealaltă investiţie cu care se laudă managerii acestui proiect, n-am mai scris! Ar fi însemnat să repetăm ca… „o moară stricată”. Şi-am fi fost asemenea celor care, iată, au venit să spună că va urma! Adică, îi aşteaptă „alţi bani, altă distracţie”! Spunem asta, cu gândul la suma de încă 48 de milioane de Euro care stă să fie cheltuită în perioada 2016 – 2022. Cum adică, pentru ce îi vor cheltui? Pentru aceiaşi nutrienţi de care se împiedică specialiştii ăia care, cică, se ocupă cu „monitorizarea şi raportarea calităţii apelor”. Acum că v-am spus şi că apa de-o consumaţi, cică, este monitorizată, nu vă mai zic decât atât: Ştiţi cât e cursul euro? 4.5360 RON. Înmulţiţi cu 107 milioane de Euro şi vedeţi dacă vă impresionează suma exorbitantă cheltuită pe astfel de …proiecte! Ce impresie v-au lăsat (în viscere, cred că mai ales!) puteţi să ne comunicaţi pe adresa de e-amil a ziarului, la comentarii pe site-ul ziarului sau chiar pe facebook.
IONICA GHINEA