Vă mai amintiţi? Cu vreo jumătate de an în urmă, ADR Sud Muntenia anunţa că luni, 15 aprilie, s-a semnat contractul de lucrări pentru proiectul „Utilităţi platforma industrială IMM Slobozia”, finanţat cu fonduri nerambursabile Regio. Alături de ADR, primăria Slobozia a semnat, în calitate de beneficiar, contractul de finanţare pentru proiectul „Utilităţi platforma industrială IMM – Slobozia” din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, pentru care a primit fonduri nerambursabile Regio în cadrul Axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”. Valoarea totala a acestuia este de 17.420.877,84 lei (din care 13.224.387 de lei reprezintă valoarea totală eligibilă (fonduri FEDR: 5.421.998,67 lei, fonduri bugetul naţional: 1.190.194,83 lei, contribuţia eligibila a beneficiarului: 6.612.193,50 lei), adică peste 174 de miliarde de lei vechi. Implementarea proiectului vizează realizarea utilităţilor complete pentru viitoarea platforma industriala pentru IMM-uri din partea de est a municipiului Slobozia, ce se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare. Azi, la o jumătate de an de la finalizarea lucrărilor menite a asigura absolut toate utilităţile necesare desfăşurării activităţii potenţialilor investitori, nici vorbă să fi început a funcţiona vreo afacere acolo! În fiţuica „de partid şi de stat”, cea proaspăt apărută între alte fiţuici de…partid şi de stat, chiar aşa ni se spune : „Avem Parc Industrial! Aşteptăm investitorii!”. După ce-am citit cele câteva rânduri scrise ( preluate cu copy paste din documentele oficiale ale Primăriei municipiului Slobozia) şi am alăturat această informaţie unei alte informaţii, cea potrivit căreia Consiliul Local al municipiului Slobozia a emis o „Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Slobozia a unei suprafeţe de teren de 15 ha aferent Platformei Industriale IMM” , teren intravilan al cărui valoare de inventar se cifrează la 6.674.040 lei RON, m-am gândit că nu degeaba stă să fie „măritată” această zestre a municipalităţii. Pentru cei care nu ştiu, fac precizarea că dacă această suprafaţă de teren (care – din bani publici! – a fost utilată cu energie electrică, gaz, apă şi canalizare, dar şi asfaltată) ar rămâne în domeniul public, ea n-ar putea fi niciodată decât concesionată, nu şi vândută. Ceea ce ar cam strica „ ploile” potenţialilor investitori, desigur! Cum însă legiuitorii (care au fost şi sunt parlamentarii PSD, în marea lor majoritate!) au emis legi parcă menite a-i ajuta tot pe-ai lor să pună mâna pe ceea ce, la început, se concesionează la „preţ de preţ” (başca mai beneficiază şi de tot felul de facilităţi, de doar o lumânare mai lipseşte pentru a fi ca „de bogdaproste”), nici nu mă miră că se fac astfel de permutări şi aranjamente în ceea ce priveşte regimul juridic al terenului. Cine crede că în aşa-numita „Expunere de motive”, prin care se justifică această manevră, chiar se precizează care-i schepsisul acestui transfer dintr-un domeniul într-altul, înseamnă că nu cunoaşte superficialitatea în ceea ce priveşte întocmirea documentelor de acest fel. Faptul că se precizează „ …Prin obţinerea autorizaţiei de construire nr. 9465/28.10.2010 pentru realizare infrastructură Platforma Industrială, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, terenul a dobândit categoria curţi-construcţii. Având în vedere aceste considerente şi pentru continuarea realizării investiţiilor private din parcul industrial, se impune trecerea din domeniul public în cel privat…”, nu poate fi convingător decât pentru ciracii primarului Stoica.
(I.G)