- Din 30 noiembrie, aşa-numitul “Sistem Garanție-Returnare” e fiecare sticlă nereutilizabilă, dar reciclabilă. Perceput ca o “Măsură funcțional. Cumpărătorii plătesc mai mult cu 50 de bani pentru” care, în fond, mai mult ajută firmele de profil, astfel încât ele să primească “la botul calului” materia primă, Sistemul Garanție-Returnare (SGR), naşte multe alte întrebări.
Conform recomandărilor difuzate de autorităţi, se pot returna, contra 50 de bani pentru fiecare bucată, orice recipiente din plastic, sticlă sau metal în care au fost apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin sau băuturi spirtoase. Volumele recipientelor returnate trebuie să fie cuprinse între 0,1 l și 3 litri. Ambalajele trebuie predate golite complet, intacte, nedeformate, nedegradate și cu eticheta completă.
Sticlele, recipientele, TREBUIE să aibă pe ele inscripția “Ambalaj cu garanție”. Citind aceste “indicaţii preţioase”, nu-i aşa că şi dvs vă întrebaţi: DE CE atâtea cerinţe, din moment ce, cu toţii, declară că “ce-i mâna pe ei în luptă” este ajutarea Mediului înconjurător să nu mai fie sufocat de-atât de multe PET-uri?
Statul român – micul asociat al “băieţilor deştepţi”
“Cine este proprietarul ambalajelor colectate: RetuRO sau SGR?”. Este întrebarea pe care mulţi cetăţeni o adresează autorităţilor, dar şi jurnaliştilor. Răspunsul nostru : Operatorul este, în fapt, o Societate pe Acţiuni (S.A) care va administra Sistemul de Garanție-Returnare, şi care poartă denumirea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Aşadar, are şi Statul român oarece acţiuni, fie şi numai datorită faptului că în acţionariat şi Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Cine sunt “băieţii deştepţi” ai acţionariatului S.A.? Din înscrisuri, am înţeles că “Asociația Berarii României” deţine 30%; “Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate” deţine 30%; “Asociația Retailerilor pentru Mediu” deţine 20%., iar Statul Român, prin reprezentant Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor deţine doar 20%.
Ceea ce înseamnă că-i minoritar, iar votul Statului, în Consiliul de Administraţie, este benefic taman cât o “frecţie la un picior de lemn”.
Faptul că RetuRO se prezintă ca funcţionând pe baza principiului not-for-profit, în sensul că veniturile realizate fi-vor reinvestite, astfel încât să crească eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare, nu înseamnă că aşa se va şi întâmpla! Mai cu seamă că, nefiind obligaţi să se supună Legilor TRANSPARENŢEI, nu trebuie să răspundă întrebărilor, de genul celor adresate de către cei care văd şi dincolo de aparenţele înşelătoare.