ALDE şi senatorul Aurelian Ionescu au descoperit presa din Ialomiţa

După 4 ani în care de-ALDE Aurelian Ionescu „n-au dat doi bani pe presă”, în sensul că jurnaliştilor (de la ziarul Ştirea, cel puţin!) nu le-a parvenit nici un comunicat de presă, din care să aflăm poziţia politică a ’mnealui, iată că suntem asaltaţi cu „puncte de vedere” pe care domnul senator vrea să şi le publice. Cum ştiţi, 2016 este anul în care au loc şi alegerile parlamentare, nu numai cele locale. Prin urmare, de ce să nu credem că acesta-i motivul pentru care, în sfârşit, domnul Ionescu a ales să colaboreze cu presa locală? Cum, însă, domnia-sa a ales să colaboreze cu presa doar sub forma unor comunicate (pe care, însoţite de fotografia ’ mnealui, ni le transmite prin e-mail), pe cale de consecinţă a afrontului şi noi, simţindu-ne lezaţi în amorul propriu, alegem să-i transmitem, public, că este prima şi ultima dată când procedăm la publicarea unor astfel de „poziţii” care, la o adică, pot fi percepute ca publicitate electorală! Chiar dacă „poziţia” partidului pe care stimabilul îl reprezintă în teritoriu este cea pe care o desluşiţi în acest Comunicat de presă, din cauză că noi, gazetarii de la Ştirea, chiar am fi avut oarece întrebări – cu privire la acest aspect şi nu numai! – ne rezervăm dreptul de a-i atrage senatorului atenţia că a plecat cu stângul în demersul lui de… a se folosi de presa locală!
COMUNICAT DE PRESĂ
„128 de parlamentari liberali încearcă să revoluţioneze sistemul de sănătate printr-o nouă măsură negativă personală asemănătoare celor promovate la vremea în care reprezentanţi ai PNL conduceau Sănătatea, iniţiative bizare care au pus pe butuci unul dintre cele mai importante domenii ale politicii sociale naţionale. Să ne amintim doar de închiderea a sute de spitale în perioada guvernării defunctului PDL şi de transformarea doctorilor în contabili şi facturişti în timpul şefiei liberale de la vârful Ministerului Sănătăţii. În acelaşi mod, PNL-ul de azi inventează o găselniţă consumatoare inutil de fonduri publice – Agenţia Naţională de Prevenţie. Această Agenţie ar urma să înghită 0,5% din PIB-ul României pentru a funcţiona în scopul derulării unor programe generale de educaţie sanitară a populaţiei, acţiuni care se pot implementa oricând de la nivelul Ministerului Sănătăţii fără organisme intermediare scoase din joben. Dacă vorbim de nevoia de prevenţie în Sănătate, un subiect absolut legitim pentru standardele la care România întârzie să se conformeze, ar trebui să începem din zona serviciilor publice de care nu beneficiază toţi cetăţenii. 40% din populaţia României nu este legată la sisteme de apă curentă, în condiţiile în care calitatea apei din fântânile de care dispune este în cele mai multe cazuri mai mult decât discutabilă. În plus, programe din domeniul „promovării sănătăţii” şi al „educaţiei pentru sănătate” (am citat din proiectul de lege propus de PNL) se pot implementa în şcoli, de la clasele mici, cu finanţare ministerială, aşa cum se întâmplă şi azi în cazuri punctuale, ca iniţiative promovate şi derulate de ONG-uri cu resurse proprii, nefiind nevoie de crearea unei Agenţii Naţionale pentru asta. Practic, în loc să se încerce înfiinţarea unui nou instrument de birocratizare ale cărui rezultate s-ar cuantifica abia la 5 ani de la momentul primei organizări, cum însuşi iniţiatorii legii o declară în expunerea de motive la lege, liberalii ar putea să vină cu proiecte legislative care să combată „bolile” sistemului medical – subfinanţarea cronică şi lipsa acută a cadrelor medicale – prin măsuri finanţate tocmai din cele 10 procente din fondurile publice alocate Sănătăţii ce se urmăreşte a fi îngropate în funcţionarea unei Agenţii inutile. În altă ordine de idei, ar trebui să spunem că instituţia pe care liberalii vor s-o înfiinţeze există deja. Se numeşte Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate. Ca urmare, crearea unei Agenţii paralele, cu aceleaşi atribuţii, ar fi chiar o decizie dubioasă din punct de vedere administrativ. Este de neconceput să vrei să condiţionezi acordarea unui drept garantat prin Constituţie de participarea la varii programe, şedinţe şi „activităţi de comunicare” (am citat din nou din proiectul de lege al PNL), oricât de oficializate ar fi ele de către o Agenţie Naţională. Nu se poate îngrădi accesul la tratament gratuit pacienţilor în niciuna din formulele gândite de politicieni, iar cetăţenii nu pot fi şantajaţi, sub sancţiunea pierderii unui drept constituţional, să legitimeze funcţionarea unui organism obscur prin participarea la un program sau la un test de prevenţie.”