* Dezbaterea pe tema penuriei forţei de muncă, mai ales cea calificată, chiar a meritat prezenţa noastră. Altfel, aniversarea nici n-ar fi avut de ce să fie „atracţia zilei” pentru noi, cei din afara instituţiei!
La sfârşitul săptămânii trecute, în sala de şedinţe a instituţiei, doamna director Roxana Ionescu a invitat oficialităţile, oamenii de afaceri, elevi ai clasei a XII-a şi, desigur, jurnaliştii să fie martori la evenimentul aniversar. După prezentarea bilanţului activităţii AJOFM Ialomiţa, dezbaterea pe subiectul problemelor create de forţa de muncă puţină şi slab calificată s-a impus de la sine. Şi fiecare a avut câte ceva de spus, de comentat. Oamenii de 
afaceri şi-au exprimat îngrijorarea (dar şi indignarea) faţă de penuria ce s-a statornicit în domeniul forţei de muncă.
Şi mai îngrijorător este, spun ei, că reprezentanţii Statului nu găsesc de cuviinţă să întreprindă oarece măsuri, să iniţieze legi, să modifice legile existente în ceea ce priveşte AJUTOARELE SOCIALE care, în opinia patronilor sunt „cuiul lui Pepelea” în care se tot agaţă disponibilitatea asistaţilor social în a-şi găsi un loc de muncă. Ştiind că nu puţini patroni sunt în asentimentul lor, unii dintre cei prezenţi au exprimat părerea potrivit căreia, atunci când se duc să încaseze ajutorul de şomaj sau alte ajutoare, beneficiarii ar prezenta un carneţel cu ştampilele firmelor pe la acre au trecut ca să-şi găsească un loc de muncă. Astfel, ar fi depistaţi cei care, de ani de zile, deşi sunt apţi de muncă, nici prin gând nu le trece, preferând să încaseze ceva bani de la AJOFM şi de la alte instituţii, iar atunci când simt că mai trebuie completat bugetul familiei, ei preferând să muncească „la negru” şi doar din când în când, după cum şi cât au chef. Cum spuneam, la acţiune/discuţie au participat şi câţiva elevi care mâine-poimâine vor fi salariaţi. Asta, dacă nu vor fi studenţi. Fiind timoraţi sau doar fiindcă nu ştiau ce să spună, tinerii n-au lăsat impresia că ştiu ce meserie le-ar „veni ca o mănuşă” , că-şi doresc să afle multe din tainele meseriei alese, acolo, în firmele pe care deja au pus ochii, cum se spune! Dându-şi seama şi ei că, din păcate, pe perioada liceului prea multe n-au învăţat din toate câte presupune practica la locul de muncă, ci numai teorie şi aceea „pe apucate”, elevii au spus cu ton scăzut că vor a
pela la reconversia profesională.
Fie şi numai din cauză că au ales „pe repede înainte” la ce liceu să intre atunci când au absolvit gimnaziul. Prezentă la această discuţie, reprezentanta unei firme ce organizează şi desfăşoară Cursuri de reconversie, s-a arătat nemulţumită de leile aflate în vigoare pe teritoriul României, în ceea ce priveşte, mai ales, lipsa interesului şomerilor, a celor ce se pretind marginalizaţi, pentru a învăţa o meserie urmând cursuri de calificare! Spre surprinderea mea, chiar prefectul Gigi Petre a expus un punct de vedere în acest sens; al ajutoarelor sociale care ar trebui atribuite în forme diverse şi ceva mai riguros analizate „de la caz la caz”, totodată luând în calcul şi suspiciunea că beneficiarilor ajutorului social chiar nu le place să muncească.