Taxe noi pentru centralele termice de apartament

În prag de sărbători, după ce a îngurgitat porţia fasole cu ciolan cu ocazia zilei de 1 decembrie, actualul director director general din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Viorel Alicuş, s-a gândit să le facă şi el un „cadou” cetăţenilor: taxa pe centrala termică individuală pe care din ce în ce mai mulţi români şi-o montează în locuinţe, scârbiţi fiind de sistemul falimentar al actualelor CET-uri.

Cu gândul la poluarea centralelor termice în timp ce România e plină de autoturisme Euro 2/Euro 3

Acesta susţine că instituţia pe care o conduce de ani buni, a făcut o verificare privind evoluţia numărului de centrale termice individuale în ultimii 3 ani în România: „Capacitatea acestor centrale a crescut de la 3.400 MW la 5.500 MW, în doar 3 ani, din 2015 în 2017”, a declarat Alicuş, în cadrul dezbaterilor din Parlament. Şeful ANRE susţine că problema este că această concentrare de centrale e crescută mai mult în zonele urbane, iar efectul acestei aglomerări este creşterea de emisii de dioxid de carbon. În acest sens, el readuce în discuţie o idee mai veche, aceea de a taxa proprietarii centralelor de apartament. „Ne vom trezi, şi ar fi bine să facem măsurătorile astea, că, cu toate că am desfiinţat şi am redus capacităţile în instalaţii de cogenerare, poate ineficiente, rezultatul este creşterea emisiilor de CO2 în aglomerări urbane, mai ales că aceste centrale de apartament nu au nişte condiţii de mediu impuse clar de legislaţia actuală. Ne gândim să vedem dacă nu există totuşi soluţii prevăzute în Directivele europene, pentru ca taxarea de mediu să poată fi impusă şi acestor centrale individuale”, a declarat Alicuş. Declaraţia oficialului a fost făcută în cadrul unor dezbateri din Parlament în care autorităţile au luat din nou la puricat legea prin care vor să interzică debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o la reexaminare.

Din puţul gândirii

Cu alte cuvinte, „Alicuş cu cap de pluş” cum îl mai alintă „prietenii”, consideră că producerea de agent termic şi transportul acestuia pe distanţa a zeci de kilometri pe actuala infrastructură a reţelei de termoficare în care primăriile şi operatorii nu au mai investit bani aproape deloc, este mai eficient şi potrivit afirmaţiilor acestuia, soluţia este şi mult mai ecologică. Este adevărat că ar putea exista o economie în ceea ce priveşte achiziţia de gaze naturale în cantităţile uriaşe necesare producerii de apă caldă livrată în caloriferele cetăţenilor şi că pe lângă furnizarea de agent termic aceste centrale ar putea produce şi curent electric, însă dacă punem la socoteală costurile de producţie precum şi plata zecilor sau sutelor de angajaţi din centralele termoelectrice vom constata că CET-urile sunt aproape în totalitate falimentare. Aceste discuţii şi eventual măsuri guvernamentale sunt făcute în primul rând strict din punct de vedere politic în condiţiile în care în România lucrează în termocentrale un număr considerabil de oameni, dar mai ales pe modelul economic patentat de partidele politice, prin prisma faptului că din acest tip de regii autonome subordonate primăriilor şi mai ales subvenţionate consistent din bugetele locale se pot drena sume fabuloase de bani şi se pot face numiri de şefi cu salarii „nesimţite”.

Cât urmează să achite în plus proprietarii de apartamente cu centrală proprie

Introducerea acestei taxe pentru cetăţeni nu este o noutate: atât Guvernul Năstase, cât şi Guvernul Ponta au încercat să introducă acest tip de taxare suplimentară. În anul 2014, premierul Victor Ponta declara că, potrivit reglementărilor europene, din anul 2016 proprietarii de centrale termice individuale vor fi obligaţi să plătească o taxă şi au circulat zvonuri potrivit cărora aceasta urma să fie de 30 lei/gigacalorie. Dacă ţinem cont de actuala inflaţie şi majorările generalizate din ultimul timp putem să gândim că din momentul în care această propunere legislativă devine lege adoptată de Guvernul României, taxa ar putea să se învârtă în jurul valorii de 40-45 lei/gigacalorie. Ţinând cont de faptul că media consumului unui apartament este de 1,5 gigacalorii lunar, facturile emise de furnizorii de gaze naturale către populaţie ar creşte cu aproximativ 25% fără a lua în calcul şi eventualele creşteri ale preţului gazelor naturale. Concret dacă în medie un apartament în prezent plăteşte 245 lei lunar pentru încălzirea cu centrală proprie de apartament, noua taxă pregătită de Guvern ar creşte factura către clientul final până la valoarea de 305 lei, aşadar o creştere cu 60 de lei calculată la consumul mediu lunar. Cu alte cuvinte în timp ce pe de-o parte guvernul Dăncilă măreşte salariile minime nete, adică bani în mână cu 77,5 lei de la 1 ianuarie 2019, pe cealaltă parte acelaşi Guvern plănuieşte să ia în medie 60 de lei de la cetăţeni prin noi taxe precum cea privind centralele termice proprii de apartament.

 Victor Ghinea