Judecătoria Ploieşti pare a nu şti ce-i celeritatea, în dosarul ex-prefectului Marinică Cazacu

Distribuie articolul:

* De-aproape 5 (cinci) ani s-a înţepenit „pe rolul instanţei judecătoreşti”   dosarul „Trafic cu terenuri”. După atâta timp, cine ar mai putea crede că „Justiţia îşi face datoria”, şi nu că doar tergiversează nepermis de mult, chiar până la prescripţiară spunderii penale ?   

Despre dosarul de trafic cu terenuri al lui Marinică Cazacu am tot scris de-a lungul vremii, mai ales după ce procesul a fost transferat la Judecătoria Ploieşti unde se vede de la o poştă că se bate pasul pe loc. Anul trecut, pe când se împlineau numai (?!) patru anişori, tot aici, în ziarul Ştirea, vă aduceam aminte că în acest dosar, Cazacu şi fostul director al OCOT Ialomiţa, Elena Brăilă, ruda lui Cazacu, sunt acuzaţi de infracţiuni de corupţie prin care statul ar fi fost păgubit cu aproximativ 7 (şapte) milioane de euro. Adică, peste 300 de miliarde de lei vechi. Bani, nu glumă! Dosarul a fost instrumentat de procurorul Dumitru Cristudor, fostul şef al DNA Slobozia, procuror reţinut pentru fapte de corupţie. Dosarul penal al lui Marinică Cazacu cuprinde sute de coli format A4, toate pline de declaraţii care ar putea face dovada faptului că, pe când era prefect musiul s-a implicat într-o dubioasă afacere imobiliară cuprinzând 225 de hectare de teren situat foarte atrăgător din punct de vedere al poziţionării economico-geografice. Această mare suprafaţă de teren a ajuns în posesia unor persoane care nu aveau dreptul, dar care aveau „trecere” la domn’ prefect. Apoi, aşa cum se întâmplă îndeobşte, cei împroprietăriţi de onor prefectul Marinică Cazacu au cesionat drepturile de proprietate unor apropiaţi ai acestuia şi ai şefei Oficiului de Cadastru Ialomiţa, instituţie fără de care intabulările n-ar fi fost posibile…Vă mai spuneam atunci, că pe lângă dosarul „Trafic cu terenuri”, un alt dosar penal (cu mult mai consistent, în care faptele săvârşite s-au produs în zona contrabandei cu motorină în valoare de 65 de milioane de euro, şi în care sunt implicaţi vameşi şi alte „Organe” ale statului putred de corupt) zace şi el pe masa unor anchetatori şi a unor judecători, cu toţii plângându-se de numărul mare de dosare, nici unul dispus a da explicaţii faţă de lentoarea cu care. Iată, se soluţionează dosarele „grele”…Revenim la subiectul acestui articol şi întrebăm – retoric, desigur! – ce s-a mai ales de-acest al doilea dosar? Chit că, la fel ca şi-n cazul dosarului „Trafic cu terenuri” de care (printr-o adresă scrisă şi înregistrată la numărul 39/P/ în data de 04 martie 2014) ne-am interesat direct la sursă, adică la Judecătoria Ploieşti, parcă „în bătaie de batjocură”, spre nemulţumirea noastră, ni s-a răspuns sec că „ În legătură cu solicitarea dumneavoastră, formulată (…), în privinţa dosarului nr. 3316/312/2008, vă comunicăm că acesta a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 20.05.2009, iar următorul termen de judecată a fost fixat la data de 22.04.2014”.

Până acum, 48 de înfăţişări…

Părându-mi-se şi mie, ca multor alţi cetăţeni, că cinci ani reprezintă o perioadă nepermis de mare (chiar şi dacă „în cauză” au fost mulţi învinuiţi, mulţi martori, fiecare cu declaraţiile lui, cele mai multe contrazicând alte declaraţii, ale altor martori), în adresa înaintată Biroului de informaţii şi relaţii publice din cadrul Judecătoriei Ploieşti, eu am formulat şi o întrebare referitoare la tergiversarea soluţionării dosarului, în sensul că îmi doream să primesc un răspuns din care să aflu şi care anume sunt motivele pentru care acest dosar se judecă de 5 (cinci) ani de zile? Aflasem că „prin Hotărârea nr.5/22.01.2008 a Colegiul de conducere al Judecătoriei Ploieşti,constatând că doamna judecător Miu Lavinia Nuşa (completul PEN3), se află în concediu medical urmează a desemna în vederea conducerii şedinţei de judecată din data de 13.06.2013, pe doamna judecător Duică Simona Anca (complet PEN2),completul de judecată menţionat în planificarea de permanenţă,instituită la nivelul Secţiei penale a Judecătoriei Ploieşti. Dar, această informaţie nu îmi dădea dreptul să suspicionez că din cauza acestor două doamne judecător trenează de-atâţia ani dosarul lui Marinică Cazacu. Aşa că am întrebat şi, din păcate, după ce am fost pusă să depun cerere de acreditare, după ce mi s-a aprobat cererea de acreditare şi am şi intrat în posesia acreditării, domnul judecător delegat Dârvaru Sergiu-Ionuţ a considerat că e de-ajuns dacă-mi răspunde astfel: „Referitor la celelalte informaţii solicitate de dumneavoastră, arătăm că nu suntem în măsură de a aprecia cu privire la existenţa tergiversării procesului sau la prescrierea răspunderii, în cauză”. Carevasăzică, în aroganţa domniilor lor, mai-marii justiţiarilor care au în soluţionare acest dosar, nu-şi găsesc nici urmă de vină pentru faptul că subalternii lor îngăduie un aşa neruşinat de mare număr de termene….

IONICA GHINEA  


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *