* Ei ard mereu în sufletele oamenilor pe care i-au salvat…
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă aduce un ultim omagiu colegului său – plt. Gabriel Boitan din cadrul Detaşamentului de Pompieri Slobozia – Garda de intervenţie Feteşti, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Barbu Carargiu” al judeţului Ialomiţa, plecat dintre noi mult prea devreme, în timpul unei misiuni de salvare desfăşurată joi, 11 iulie a.c., în municipiul Feteşti.
Joi, 11 iulie a.c. la ora 13.42, o solicitare pe numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112 indica faptul că în municipiul Feteşti, doi muncitori au fost surprinşi sub un mal de pământ în timp ce efectuau lucrări la sistemul de canalizare. Imediat la faţa locului, s-au deplasat un echipaj de salvatori şi un echipaj SMURD de la Garda de Intervenţie Feteşti, din care facea parte şi colegul nostru. Ajunşi la locul evenimentului, după evaluarea rapidă a situaţiei şi luarea unor măsuri de protecţie a malului, în condiţiile crizei de timp cerută de poziţia victimelor, s-a luat decizia ca trei pompieri să coboare pentru salvarea celor doi munictori. Folosind echipamentul specific acestor intervenţii, pompierii au reuşit să-l scoată pe unul dintre aceştia, dar, în momentul în care au încercat să-l extragă pe cel de-al doilea, un mal de pământ s-a surpat peste salvatori. Cu toate că cei trei pompieri au fost scoşi la scurt timp, din păcate, din cauza loviturilor primite direct în torace, pentru plt. Gabriel Boitan eforturile personalului medical au fost în zadar, acestuia aplicându-i-se manevrele de resuscitare mai bine de oră.
Sunt întâmplări ale destinului care ne aduc în împrejurări ce ne pun la grea încercare, aşa cum este şi durerosul moment al despărţirii de bunul nostru camarad, chemat la doar 42 ani, spre o lume mai dreaptă şi mai bună. În cei cinci ani de carieră ca pompier salvator, Gabriel Boitan a participat la numeroase intervenţii, aflându-se permanent la datorie, oferindu-ne tuturor un exemplu de curaj, profesionalism şi dăruire, dovedite în numeroasele misiuni, cărora li s-a dedicat trup şi suflet. Înfruntând natura dezlănţuită, luptând cu focul ori răzbind prin gerul năpraznic şi nămeţii iernii pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în suferinţă, el a dovedit o comportare exemplară, demnă de un adevărat pompier salvator. Punându-şi chezăşie propria viaţă pentru a o salva pe cea a semenilor, şi-a îndeplinit datoria în mod asumat, înţelegând răspunderea pe care o deţinea, atunci când oamenii se bizuiau pe el. Se-ntâmplă, uneori, ca preţul acestei dăruiri să fie mult prea mare, camaradul nostru lăsând în urmă o soţie îndurerată şi doi copii care sunt nevoiţi să trăiască fără cel care le deschidea drumul în viaţă, dar aşteptându-l mereu cum făceau de fiecare dată. Gabriel Boitan este şi va rămâne mereu alături de noi, colegii lui, cu sufletul său mare şi bun, cu amintirea unui om vrednic, priceput şi capabil.
Să ne rugăm pentru el şi să-l cinstim, cu demnitate şi onoare.