Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că se gândeşte un alt sistem de plată a medicilor, printre criteriile fundamentale care vor fi avute în vedere fiind competenţa şi performanţa cadrelor medicale.
„Un asemenea proiect de lege este astăzi, aş spune, într-o fază mai avansată, avem deja un draft şi urmează informal să discutăm asupra lui. Probabil la sfârşitul lunii mai începutul lunii iunie va fi gata forma finală şi apoi să fie supusă dezbaterii publice”, a adăugat el, cu prilejul participării la lansarea campaniei „De profesie: medic în România”. Potrivit AGERPRES, în opinia ministrului, una dintre problemele din sistem este şi percepţia, iar medicii trebuie încurajaţi, trebuie sprijiniţi de societate. „Ne putem mândri cu şcoala românească de medicină, cu medicii români care fac minuni în spital, în ciuda tuturor problemelor sistemului de sănătate din ultimii ani. Medicii trebuie încurajaţi, trebuie sprijiniţi de societate, merită din plin tot respectul nostru, al pacienţilor şi al cetăţenilor simpli. Ca ministru al Sănătăţii şi ca economist sunt de părere că banii investiţi în sănătate nu sunt doar cheltuieli, ci sunt investiţii în capitalul uman şi în acelaşi timp în viitorul României. Din punct de vedere economic, consecinţa migraţiei forţei de muncă, mai ales în cazul cadrelor medicale, este pentru ţara exportatoare o reducere a potenţialului de creştere economică pe termen mediu şi lung. Suntem în discuţii pentru o decizie extraordinar de importantă pentru România, şi anume să ducem în subordinea universităţilor spitalele clinice, astfel încât acolo să se desfăşoare un proces integrat între pregătire, muncă şi realizarea actului medical. Cred că în câţiva ani un asemenea proces se va vedea atât în îmbunătăţirea modului în care se realizează serviciile medicale pentru pacienţi cât şi în creşterea încrederii şi satisfacţiei medicilor în sistemul sanitar românesc”, a arătat acesta. La rândul său, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a afirmat că în grila de salarizare bugetară medicii erau în ultima treime şi face eforturi să schimbe acest lucru. „Dacă pui un medic în ultima treime a grilei de salarizare înseamnă că acea categorie nu se bucură de respectul societăţii”, a spus Câmpeanu. Potrivit acesteia, problemele nu se referă numai la salarizare, ci şi la dotarea din spitale şi condiţiile în care medicii lucrează. Mariana Câmpeanu atrage însă atenţia asupra salarizării după competenţă, pentru că, spune ea, un medic nu ar trebui să lucreze după o normă, după câte operaţii face, deoarece se poate cădea în extrema cealaltă şi actul medical să nu fie cel aşteptat. Potrivit Eurostat 2011, media medicilor români la 1.000 de locuitori este de 2,4 specialişti, iar media celorlalte ţări europene este de 3,4 medici la 1.000 de locuitori. Studii derulate de FIC şi CMR realizate în 2011 şi 2012 arată că 64% dintre studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România şi 60% dintre medici intenţionează să părăsească ţara. Motivele pentru care tinerii medici aleg să plece şi să profeseze medicina în altă ţară sunt legate de lipsa respectului pentru profesie, dificultăţile financiare şi lipsa oportunităţilor de educaţie şi perfecţionare pe care le au în România, aşa cum se arată într-un studiu realizat în 2012 de către compania de cercetare ISRA Center.
Iubite domnule eugen nicolăescu-usl (există, presupun, și cineva care vă iubește), dvs. știți ce se întâmplă în spitalele românești? Cred că nu. Dacă ați ști, v-ați da demisia din funcția de ministru și v-ați refugia într-o mănăstire, copleșit de rușine, ca prințesele de altădată care rămâneau gravide cu grădinarul castelului. Am fost de curând internat într-un spital, pentru o intervenţie chirurgicală, și m-am gândit foarte des la dvs. Ceea ce am trăit acolo este de neuitat. Bolnavii merg la toaletă cu capacul de WC în mână. La întoarcerea în salon îl iau din nou cu ei, ca să nu se fure, și îl ascund sub pat. Hârtia igienică nu rezistă nici ea mai mult de câteva minute, ceea ce are consecințe directe asupra culorii pereților cabinei. Unii și-aduc de acasă și așternutul pentru pat, tacâmuri și veselă, mâncare, medicamente, seringi de unică folosință, tifon pentru bandaje. În curând își vor aduce și patul, și stativul pentru perfuzii, și asistenta medicală, și femeia de serviciu. Sunt antrenați pentru asta, întrucât încă de pe acum plătesc din banii lor asistenta medicală și femeia de serviciu pentru orice (chiar și pentru deschiderea ferestrei, dacă ei nu se pot da jos din pat). Am mâncat și eu o dată din mâncarea spitalului. Supă de pui fără pui și pilaf de pui tot fără pui. Cele două farfurii de plastic, una cu o zeamă incoloră și alta cu o pastă albicioasă, mi-au fost aduse fără lingură și furculiță. La protestul meu, aducătoarea mâncării mi-a șoptit conspirativ: „Vă fac eu rost de lingură și furculiță!”, și chiar mi-a făcut, după care mi-a arătat semnificativ buzunarul halatului ei (cândva) alb. Portarii nu sunt angajații spitalului, ci ai unei firme de pază. Drept urmare, au o independență totală. Joacă ore întregi table, iau șpagă de la medici ca să le dea voie să parcheze în locurile rezervate pentru medici și cer un fel de taxă de protecție persoanelor care vin să-și viziteze rudele bolnave. Am avut norocul să fiu operat de un chirurg faimos, X. Cu câteva minute înainte de a intra în sala de operație, și-a făcut apariția în salon un tânăr îmbrăcat în halat alb, care mi-a spus: „Sunt mâna dreaptă a lui X”. I-am răspuns că mă bucură această veste, dar el m-a admonestat: „Chiar nu înțelegeți?!”. Și am înțeles. I-am spus soției mele să scoată din poșetă încă 500 de lei, așa cum îi dădusem și anestezistului. În anticamera sălii de operație, m-a oprit o doamnă îmbrăcată și ea în halat alb: „La sala de reanimare eu o să mă ocup de dvs. O să fiți pe mâinile mele…”. I-am spus că sunt îmbrăcat în halatul spitalului și n-am la mine nici acte, nici chei și nici bani. „Și apoi – am adăugat − acum sunt cu mintea la operație… Dar sunt un om de onoare, vă plătesc după…” N-am convins-o. „După – mi-a spus ea sentențios – lumea uită.” „Și ce să fac? am întrebat-o eu. Soția mea tocmai a plecat.” „Alergați după ea!” Ceea ce am și făcut. Ar fi trebuit să mă vedeți, domnule ministru, cu halatul îmbrăcat pe corpul gol, neîncheiat, alergând către liftul în care tocmai intra soția mea!
P. S. Chirurgul nu mi-a cerut niciun ban. Stă de dimineața până seara în picioare și operează, cheltuind din viața lui ca să salveze viețile altora. Este o victimă a dvs., ca și mine, domnule ministru!
P. P. S. Insist: mergeți la mănăstire!
Cardul de sanatate ar putea sa inceapa sa functioneze „in timp foarte scurt”,ha., ha, ha! Imprimeria Nationala se angajeaza ca din mai-iunie sa livreze cate un milion de carduri pe luna. Nicolaescu a tinut sa sublinieze ca, de la preluarea mandatului, a facut demersuri pentru functionarea cardului de sanatate, in acest sens avand intalniri cu Casa de Asigurari, careia i-a transmis tot ce era necesar, si incheind contractul cu Imprimeria Nationala. „Suntem in ultima faza de negociere a contractului cu Imprimeria Nationala, iar eu cred ca in timp foarte scurt, o saptamana, doua, trei, va putea incepe sa functioneze acest program, in sensul in care, asa cum ne-a promis Imprimeria, undeva cu luna mai sau iunie sa inceapa sa livreze cate un milion de carduri pe lunar”. Productia pentru toate cardurile de sanatate ar putea dura 18 luni, Ministerul Sanatatii angajandu-se sa cumpere 20 de milioane de astfel de carduri. Valoarea unui card va fi de 2,2 euro, bani pe care ii va achita ministerul. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) a lansat, in 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi aradeni alesi aleator, care nu le vor putea utiliza insa decat dupa ce toti furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014. Concluzie: usl-asii sunt mincinosi, hoti, puturosi!