În România anilor de după aşa-zisa Revoluţie, sunt cu sutele de mii cei care, din varii motive, dar, mai ales din cauză c-aşa au văzut la televizor, au înghiţit medicamente, de cele mai multe ori fără ca să le fi fost recomandate de medic. În România, atunci când se-ntâmplă ca, într-o emisiune a unuia sau altuia dintre posturile de televiziune, un invitat stă să rostească denumirea unuia sau altuia dintre medicamente, imediat îi auzim pe moderatorii emisiunilor televizate cerându-le invitaţilor să nu mai rostească numele medicamentului x,z,y. De cele mai multe ori interdicţia nu se datorează faptului că „mogulul” nu vrea să-i facă, în treacăt, oarece publicitate respectivului medicament. Doar că, cică, aşa prevăd nişte „indicaţii preţioase” ale CNA… În schimb, CNA pare să nu aibă prea mari semne de întrebare atunci când, consta cost plătit pentru spoturile publicitare, un produs sau altul este prezentat ca miraculos… Aşa se face că extrem de deranjantele pauze de publicitate sunt în proporţie covârşitoare ocupate de prezentarea a fel de fel de medicamente al căror prospect, dat fiindcă „poate fi cumpărat sunând la numărul de telefon indicat pe ecranul televizorului”, nu-l poate citi nimeni înainte de a-l cumpăra, măcar pentru a afla care-s reacţiile adverse…Că membrii APMGR au cunoştinţă sau nu despre aceste păreri care nu-s numai ale mele ci a surprinzător de mulţi alţi cetăţeni, nu ştiu. Ştiu în schimb că Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), care reprezintă interesele principalilor investitori de resort prezenţi pe piaţa românească, a adoptat marţi un Cod de conduită etică privind promovarea medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală, se arată într-un comunicat de presă al asociaţiei.
Documentul urmăreşte să ofere cadrul necesar pentru implementarea standardelor etice de promovare a medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală.
„Acest Cod de Conduită conţine un set de reguli stricte inspirate atât din normele internaţionale, cât şi din experienţa fiecăreia dintre companiile membre. Practic, prin acest document noi am adunat laolaltă un set de principii, de reguli foarte stricte de transparenţă şi de bună conduită privind promovarea medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală. Adoptarea acestui Cod de Conduită Etică reprezintă o dovadă în plus a seriozităţii cu care înţelegem să ne desfăşurăm activitatea şi ilustrează corectitudinea şi angajamentul temeinic asumat de companiile noastre pentru piaţa românească. Este, pe de altă parte, şi o reflectare a preocupării noastre constante pentru îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţă şi, nu în cele din urmă, pentru situaţia pacienţilor, care trebuie să se afle permanent în centrul preocupărilor tuturor actorilor din sistemul medical”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR, citat în comunicat.
Codul este structurat în zece capitole şi conţine un set de principii obligatorii, reguli de transparenţă, precum şi sancţiuni aplicabile în cazul nerespectării normelor. Aderarea la acest Cod de etică va fi o condiţie prealabilă sine qua non pentru dobândirea calităţii de membru al Asociaţiei. Printre prevederile relevante incluse în Cod se numără: interzicerea totală a practicii de a oferi, promite sau acorda personalului medical sau personalului administrativ corespunzător vreo remuneraţie, inclusiv cadouri, avantaje pecuniare, beneficii în natură etc., ca un stimulent pentru a prescrie, furniza, vinde sau administra un medicament; obligaţia ca promovarea medicamentelor eliberate doar pe bază de prescripţie medicală să fie trimisă sau îndreptată exclusiv către personalul medical, precum şi interzicerea de a lăsa materiale promoţionale în locuri care sunt accesibile publicului general, cum ar fi farmacii, săli de aşteptare, holuri de spitale şi clinici medicale. Codul de etică mai prevede interzicerea oricărei forme de promovare neconcordantă cu termenii autorizaţiei de comercializare (promovare off-label) – promovarea trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentelor, prezentându-le în mod obiectiv şi fără a le exagera proprietăţile, interzicerea utilizării unor formule precum „sigur” sau „fără riscuri” pentru descrierea unui medicament fără o fundamentare corespunzătoare, promovarea medicamentelor deghizată – materialele promoţionale şi publicitare trebuie să aibă clar indicată natura publicitară, informează AGERPRES.
(I.G.)