* Potrivit AGERPRES, Normele de venit pentru impozitul care va fi aplicat persoanelor fizice din agricultură de la 1 februarie au fost publicate miercuri în Monitorul Oficial, perioada impozabilă fiind până la 31 decembrie 2013.
Conform Ordonanţei de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, nivelul normei de venit a fost stabilit pe fiecare cultură vegetală în parte pentru o suprafaţă mai mare de două hectare, iar în sectorul creşterii animalelor, nivelul normei este în funcţie de specie şi de numărul de animale deţinute. Normele de venit au fost stabilite pe unitatea de suprafaţă (hectar)/cap de animal sau familie de albine. De asemenea, actul normativ precizează şi care sunt limitele neimpozabile în funcţie de suprafeţele agricole sau de numărul de animale deţinute.
Astfel, în cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafaţă mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafaţă, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 3.488 lei, sfecla de zahăr – 697 de lei.
În cazul tutunului, norma de venit a fost stabilită la 1.060 lei, pentru o suprafaţă mai mare de un hectar. Conform actului normativ, la legumele de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 4.001 lei. Legumele în spaţii protejate au o normă de venit de 8.033 lei pentru suprafeţele ce depăşesc 0,2 hectare. În ceea ce priveşte pomii şi viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafaţă mai mare de 1,5 hectare, respectiv 0,5 hectare, iar normele de venit au fost stabilite la 4.709 lei şi 1.385 de lei pe unitatea de suprafaţă. Limita neimpozabilă la aceste culturi este sub 1,5 hectare (pomi fructiferi) şi de sub 0,5 hectare la vii.
Pentru flori şi plantele ornamentale norma de venit a fost stabilită la 11.773 lei pentru o suprafaţă mai mare de 0,3 hectare. În sectorul de creştere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci şi bivoliţe) este de două capete, iar pentru ceea ce depăşeşte acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal. La ovine şi caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care deţin până în 10 capete, iar între 10 şi 50 de capete, norma de venit este de 23 lei. Pentru mai mult de 50 de capete norma este de 65 de lei. La porcii pentru îngrăşat, limita neimpozabilă este de şase capete, iar între şase şi zece capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, peste 10 capete fiind de 177 de lei. La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr între 100 şi 500 de capete şi de 2 lei dacă pentru ceea ce depăşeşte 500 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care deţin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care deţin între 50 şi 100 de familii, norma de venit stabilită fiind de 70 de lei, iar peste 100 de familii de 98 de lei. Limita neimpozabilă este până la 50 de familii de albine. Conform actului normativ, începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi se aprobă de direcţiile generale ale finanţelor publice, acestea fiind calculate în funcţie de venitul brut obţinut de agricultori din activităţile agricole din care se scad cheltuielile. Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea şi din creşterea şi exploatare animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală. Fermierii care plăteau impozitele prin sistemul de contabilitate în partidă simplă vor fi impozitaţi după modificările Codului fiscal numai pe baza normelor anuale de venit. Impozitul de 16% se va aplica normelor de venit, 5,5 procente din sumele colectate din impozitare urmând să ajungă la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Agricultorii, persoane fizice, vor plăti impozitul după ce încasează banii din producţie, în două tranşe, pe 25 octombrie şi pe 15 decembrie. Guvernul a decis modificarea impozitarea în agricultura prin utilizarea mai largă a normelor de venit, în vederea lărgirii bazei de impozitare.
Şi-aşa impozitaţi şi tot fac bani, nu glumă!
Citind toate acestea, ce credeţi că zic orăşenii care văd cum concetăţenii lor din mediul rural se arată extrem de revoltaţi că, după 23 de ani de economie capitalistă, li se pretinde şi lor să contribuie cu cât de puţin la bugetul de la care aşteaptă nu numai pensii ci şi subvenţii şi-alte ajutoare? Ce credeţi că zice cel ce locuieşte într-un apartament de doar 60 mp şi n-are curte unde să crească „pentru folosul propriu” numărul acela deloc mic de atâtea păsări, animale şi tot felul de legume pe care, totuşi, nici de-acum înainte statul nu le va impozita, de impozitat impozitându-se numai ce sare de un anumit număr de „exemplare”? Mai pot spune cei de locuiesc în oraş, la bloc, că ţăranii-s săraci? Sigur că ipocriţii plâng teatral de mila celor ce locuiesc în sate. Numai că, în realitate la ţară-i nu-s prea mulţi cu-adevărat „săraci lipiţi”. Doar că aşa-s învăţaţi ţăranii: să se tot plângă doar-doar nu i-o mai dijmui statul! Or, în condiţiile în care cel de la oraş cumpără din ce în ce mai scump legătura de pătrunjel şi kg de cartofi, fasole, brânză, carne, lapte, nu-i poate cere nimeni sănătos la cap să plângă de mila ţăranilor care au pământuri retrocedate din pământul ţării, şi-l cultivă, şi din recoltele subvenţionate vinde o parte, iar din cealaltă parte creşte animale pe care le sacrifică vânzându-le (carnea cu sau fără oase, dar şi blana cea taman bună de-o căciulă sau de-un cojoc sau măcar o bundiţă) cel mai adesea după ce le a făcut bani de pe urma vânzării produsele din ouă, lapte, brânză, lână…Sigur că e nevoie de multă muncă pentru a avea toate câte zic eu aici. Numai că ştiind că nu-i uşoară nici truda celor de prin oraşe, zic că atâta timp cât ţăranii sunt lăsaţi să nu plătească impozite pentru atâta cât au în ogradă şi pe câmp, nici să nu aibă „obraz” să mai ceară ceva de la bugetul statului. Mai cu seamă că, dacă analizaţi mai bine sumele pretinse de stat şi înfăţişate în rândurile de mai sus, nu cred că nu v-aţi dat seama că nici n-ar fi fost cine ştie ce impozit de plătit ca să reprezintă aşa o mare pacoste…
IONICA GHINEA
La „ţară”, într-adevăr e mult de lucru, dar şi satisfacţiile sunt pe măsură, bine’nţeles pentru oamenii gospodari şi în putere. Sigur, există multă lume amărâtă, dar să încerci să le propui să te ajute, n-ai să vezi. Îţi cer bani, mâncare, băutură. Se-mbată şi, nu de puţine ori, te lasă cu ochii-n soare, adică şi „pârlit”, şi cu banii luaţi. În mediul rural au apărut case cu etaj, cu baie şi fosă septică acolo unde nu s-a executat canalizarea, cu centrale pe combustibil solid acolo unde n-a „ajuns” gazul metan, ce mai, o viaţă tot mai confortabilă. „Ţăranii” au cablu tv., antene pentru satelit, accesează Internetul cu postări care mai de care mai hazlii sau nu, în funcţie de gradul de instruire, din ce în ce mai precar, din cauza învăţământului defectuos, populat cu cadre didactice din ce în ce mai slab pregătite, dar cu pretenţii de „profesor”, deşi sunt mai agramate decât unii dintre elevii dornici de cunoaştere. Pe tot parcursul istoriei ţăranul a muncit pentru el şi pentru alţii, prin vânzarea produselor, dar astăzi, a devenit „capitalist”, nu-i mai ajungi cu prăjina la nas, mulge vaca sau oaia vorbind la telemobil etc.. Era o glumă: pe malul lacului, Lenuţa mulge vaca. În lac se vede invers. În orice caz, aceste taxe, şi după părerea mea, nu sunt de nesuportat, sunt chiar rezonabile, cu toată opoziţia unor
„ţărani” de doi lei.
Ii informez pe prostii prostilor, adica aia de-au votat usl ca INFLATIE este atunci cand cu salariul minim majorat de guvernul plagiatorului ponta-psd, POTI CUMPARA MAI PUTINE ALIMENTE ROMANESTI, decat cate puteai cumpara pe…vremea guvernului Ungureanu, sa zicem. Asta ati vrut, asta aveti, si nu uitati ca de azi s-a majorat si taxa de pod de la Giurgeni…
Pt. virgil cel vigil – Ungureanu nu poate fi folosit ca termen de comparaţie, dar Boc da. Însă dacă am adânci în timp comparaţiile, păi ce s-a întâmplat cu salariul real în timpul guvernării Boc, comparativ cu oricare guvernare anterioară, e de povestit generaţii la rând! Adică, nu numai că au crescut preţurile, dar s-au micşsorat şi salariile şi pensiile. Deci, inflaţia a avut doi factori care au facut-o să ajungă la cote ameţitoare.