SINTEZĂ: „Starea naţiunii din punct de vedere bugetar”, prezentată de premierul Victor Ponta

Distribuie articolul:

* Premierul Victor Ponta a prezentat joi seara starea naţiunii din punct de vedere bugetar, o analiză a bugetului de stat pe anul 2013.

Potrivit AGERPRES, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, şeful Guvernului a explicat situaţia resurselor bugetare şi, după cum a spus Victor Ponta,  „ceea ce orice cetăţean civilizat, dintr-o ţară civilizată, dintr-o ţară cu o democraţie spre care ne uităm de fiecare dată, trebuie să cunoască, despre modul în care se strâng la bugetul public banii din taxele, impozitele, veniturile lor personale şi modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi de către cei care în mod vremelnic, prin voinţa exprimată democratic la alegeri, sunt în conducerea Executivului.  Guvernul nu are niciun ban al său. Guvernul gestionează nişte bani, care sunt luaţi de la cetăţenii României, pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României. Noi suntem doar nişte administratori a ceea ce înseamnă resursele şi veniturile fiecăruia dintre cetăţenii români”, a spus Ponta.
Conform documentului prezentat de Executiv, Guvernul estimează că, în 2013, Produsul Intern Brut va fi de 139,8 miliarde de euro, în creştere faţă de anul trecut, când a fost de 132,6 miliarde de euro, aşa cum rezultă din elementele bugetare prezentate joi seara de premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria. PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă, astfel, anual, la 7.000 de euro. În 2013, veniturile statului sunt estimate la 46 miliarde de euro, reprezentând 2.300 de euro pe persoană, iar cheltuielile statului se ridică la 49 miliarde de euro (2.450 de euro pe persoană). Deficitul bugetar ar urma să fie de trei miliarde de euro, adică 150 de euro de persoană. În ceea ce priveşte datoria publică a ţării, aceasta este de 51 miliarde de euro, sumă acumulată după 1989 şi până în prezent. 60% din această datorie este în valută, iar 40% în lei, a explicat premierul Victor Ponta, în prezentarea referitoare la „Starea naţiunii din punct de vedere bugetar”. Aproximativ 48% din această datorie este internă, iar 52% datorie externă. Datoria pentru fiecare cetăţean este de 2.500 de euro, se arată în documentul Guvernului. „ În ultimii patru ani, datoria României a crescut. Acum patru ani, datoria României era de 19% din PIB (28 miliarde euro), echivalentul a 1.400 euro datorie pentru fiecare cetăţean”, a indicat Executivul. Potrivit documentului prezentat de primul-ministru, în 2013, România are datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI şi Uniunea Europeană – acestea vor refinanţate.
România are o datorie de 34,7% din PIB. Din Uniunea Europeană, doar trei ţări au datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 au datorie mai mare, se mai arată în document. Asistenţa socială, sănătatea şi transporturile sunt domeniile care vor beneficia în 2013 de cele mai mari alocări bugetare, cumulând 27,6 miliarde euro din totalul cheltuielilor bugetare de 49 miliarde euro, potrivit datelor prezentate de premierul Victor Ponta. Pentru asigurări şi asistenţă socială, suma prevăzută în buget este de 16,5 miliarde euro, pentru sănătate – 6,2 miliarde euro, iar pentru transporturi – 4,9 miliarde euro. Alocările bugetare pentru educaţie şi cercetare se ridică la patru miliarde euro, pentru agricultură şi dezvoltare rurală – 3,8 miliarde euro, pentru ordine publică şi siguranţă naţională – 2,7 miliarde euro, pentru administraţie – două miliarde euro, pentru locuinţe, servicii, dezvoltare publică – 1,5 miliarde euro, apărare – un miliard euro, protecţia mediului – un miliard de euro. De asemenea, după cum a precizat primul-ministru, o treime din investiţiile publice prevăzute în bugetul pe 2013 vor fi realizate din fonduri europene. Bugetul pe 2013 prevede investiţii de 7,8 miliarde euro, din care investiţii de 2,5 miliarde euro din fonduri europene. Cele mai mari alocări bugetare sunt destinate plăţii salariilor – 10,2 miliarde euro şi pensiilor – 11,1 miliarde euro. Numărul de angajaţi va fi redus cu 5 – 10% în majoritatea ministerelor, a subliniat premierul.  „De la numărul de consilieri vom trece, până pe 31 martie, la reducerile în aparatul central, atât ale funcţiilor de conducere, cât şi ale numărului de angajaţi. Nu există în nicio structură a aparatului central, guvernamental, un singur post suplimentar aprobat. Dimpotrivă, deja, după primele hotărâri de Guvern privind reorganizarea ministerelor, în majoritatea ministerelor există o reducere între 5% – 8% – 10% a numărului de personal” , a spus Ponta. Guvernul estimează că România a înregistrat o creştere economică de 0,7% în 2012, iar în 2013 creşterea economică va fi de 2%, a declarat, la rândul său, în aceeaşi conferinţă de presă, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. El a precizat că la elaborarea bugetului pe 2013 a fost luată în calcul, pe o abordare mai prudentă, o creştere economică de 1,8%.
Conform documentului prezentat de Executiv, bugetul pe 2013 va aduce nou  „transparenţă şi bune practici, publicarea online a datelor din bugetul României pentru a putea fi verificate tot timpul cheltuielile prognozate pentru fiecare minister, bugetarea cheltuielilor de capital bazată pe criterii de eficienţă a investiţiilor, proiecţie bugetară multi-anuală pentru 2014 – 2016, pentru o mai mare stabilitate şi predictibilitate, dezbatere publică extinsă a bugetului, inclusiv cu opoziţia parlamentară, înainte de adoptare”. Pentru 2013 se au în vedere reduceri de cheltuieli atât la Parlament şi Guvern, cât şi la alte instituţii publice. Astfel, potrivit documentului, bugetul Parlamentului în ansamblu va rămâne la nivelul anului 2012 şi va scădea suma alocată pentru fiecare parlamentar. În ceea ce priveşte Guvernul, se va reduce numărul de consilieri, precum şi numărul celor angajaţi în ministere, dar va fi redus şi numărul de funcţii de conducere din aparatul central.  Se are în vedere „eliminarea privilegiilor” printr-o „reformă dură a companiilor de stat, a autorităţilor şi a altor instituţii bugetofage”. În celelalte instituţii publice, se vor reduce cheltuielile prin instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor şi se vor stopa alocările pe criterii politice. Guvernul propune disciplină bugetară, în loc de austeritate, dezvoltare prin sprijinirea mediului privat şi echitate socială, după cum a subliniat premierul Victor Ponta, la finalul prezentării elementelor bugetare pentru 2013. „Sunt condiţii istorice pe care doar istoria le poate judeca, dar în ultimii patru ani în special principalele elemente de politică fiscală şi bugetară au fost austeritatea, subdezvoltarea, pentru că evident când tai foarte mult ai şi o subdezvoltare – s-a văzut asta în scăderea PIB – şi inechitatea – faptul că tăierile şi măsurile de austeritate s-au aplicat împotriva regulilor de echilibru social. Ceea ce propunem: în loc de austeritate disciplină bugetară, ceea ce e un pic altceva, evident dezvoltare prin ceea ce încercăm să facem în zona de investiţii publice şi de sprijinire a mediului privat şi echitate socială, ceea ce am făcut în 2012 şi susţinem mai departe în bugetele următoare”, a declarat Victor Ponta.


Distribuie articolul:

One thought on “SINTEZĂ: „Starea naţiunii din punct de vedere bugetar”, prezentată de premierul Victor Ponta

  1. Ce spuneau usl-asii in vara lui 2011, despre regionalizare: uniunea social liberală a gandit un model care să păstreze şi judeţele actual, dar să se încadreze în tendinţa de regionalizare, întregul proces urmând să se extindă pe mai mulţă ani. Punctele principale ale modelului USL:
    a. Se vor păstra actualele judeţe.
    b. Se va înfiinţa, între judeţe şi administraţia centrală a ţării, a unui alt nivel administrativ, numit Regiune, după modelul francez.
    c. Regiunile vor coincide cu actuala impărţire formală în cele 8 euro-regiuni.
    d. Regiunile vor avea caracteristici politice, administrative si de integrabilitate admninistrativa specifice actualei structuri locale.
    e. O regiune va fi condusă de un consiliu regional, condus de un preşedinte regional – ambii aleşi de cetăţeni.
    f. Preşedintele regional va funcţiona ca un premier local şi va fi ales în mod direct de cetăţeni. Membrii consiliului regional vor avea atribuţii executive.
    g. Consiliul regional va avea un buget propriu.
    h. Pe lângă preşedinte şi consiliul regional, fiecare regiune mai avera şi un prefect desemnat de către guvern. Cei 8 prefecţi regionali îi vor înlocui, astfel, pe cei 41 de prefecţi existenţă în prezent în fiecare judeţ, şi îşi vor păstra atribuţiile actuale.
    i. Înfiinţarea unui organnism numit Consiliul Economic şi Social Regional (CES), care va funcţiona pe lângă Consiliul Regional, cu atribuţii de-a realiza planurile regionale de dezvoltare. CES va avea caracter consultativ, dar consultarea sa de câtre consiliul regional va fi obligatorie.
    j. Guvernul central va decide doar asupra proiectelor naţionale. Toate celelalte proiecte, investiţii, cheltuieli, bugete etc vor cădea în sarcina şi consiliilor regionale.
    k. Nu va axista o capitală a regiunii, vor exista centre specifice de dezvoltare: centrul politico-administrativ, centrul economic, centrul universitar, centrul cultura etc, etc.
    l. Trecerea la acest model de admnistrare teritorială se va face în trei etape, între 2012 şi 2016. În 2016 vor avea loc primele alegeri după acest model, atunci se vor alege primele parlamente regionale şi primii preşedinti regionali.
    Ia sa vedem, care-i prostul care nu-i lamurit cu mincinosii usl?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *