15 ianuarie – o zi dureros de frumos dăltuită în conştiinţa Neamului

Distribuie articolul:

Printre atâtea vorbe de duh şi de ocară la adresa conducătorilor Neamului, şi asta v-a mai spus „Luceafărul” literaturii române! „ Avem, deasupra acestui popor, o pătură de pungaşi şi cocote”
Iar cei care cu al lor vot au tot tras înapoi Ţara, cum de n-au priceput ce-a vrut să spună poetul? Iată, aceasta-i întrebarea!

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) a văzut lumina zilei la 15 ianuarie 1849, în Botoşani. Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipoteşti. Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. Între 1869 și 1872 este student la Viena. Între 1872 și 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Împreună cu o delegație de studenți, Eminescu îl vizitează de Anul Nou, 1870, pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza. La 6 august 1871 i se adresează din Ipotești lui Titu Maiorescu. Viena a fost locul în care, în anul 1872, cel mai probabil, cel ce-avea să devină cel mai mare poet al acestui Neam, a întâlnit-o pe Veronica Micle, cea care avea să devină iubirea vieţii lui. Istoricii, cronicarii vremurilor au dăltuit în memoria colectivă a Neamului, ideea că poetul s-ar fi atașat de un tei multisecular din Grădina Copou, arbore ulterior devenit celebru sub numele de Teiul lui Eminescu: „Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. […] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu teiulEminescu”.

Moartea lui Eminescu s-a produs pe data de 15 iunie 1889.

A TRĂIT PUŢIN, DAR UIMITOR DE INTENS!  George Călinescu a scris despre moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, iar Tudor Vianu a spus: „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci”. Eminescu a fost poet, prozator și jurnalist. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. Articolele pe care le scria au constituit o ocazie de a face cititorilor educație politică, așa cum își propusese. Banca Națională a României a pus în circulație mai multe emisiuni de bancnote, pe care a fost gravat portretul lui Mihai Eminescu. Pe meleagurile copilăriei lui Mihai Eminescu, în satul Ipotești, județul Botoșani, se află singura biserică din Europa închinată unui scriitor. A fost ridicată de Nicolae Iorga în memoria lui Eminescu și are o pictură ieșită din comun. Monografii, studii critice, istorii literare, opere selective, îndeosebi multe volume de poezii, dar şi biografia, au fost în atenţia românilor care l-au iubit pe Eminescu ca pe unul „din sângele lor” .

***(sursa:  wikipedia)

 

 

 


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *