La finalul anului 2022, Urban S.A., furnizorul de apă-canal din ograda CJ Ialomiţa se situa pe locul 44 din 47 de operatori medii şi mari în funcţie de tarifele practicate către clienţi pentru furnizarea serviciilor sale.
Locul 11 din 47 în anul 2023
Odată cu aprobabrea noilor tarife de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.), furnizorul judeţean de apă-canal Urban S.A. urcă 33 de poziţii în clasamentul tarifelor percepute către clienţi ajungând să ocupe locul 11. Acest lucru s-a produs ca urmare a noilor tarife de 5,58 lei/mc pentru furnizarea apei de la 3,95 lei/mc cât era în anul 2022 respectiv 4,76 lei pentru epurare de la 3,09 lei/mc anul trecut, în termeni procentuali prima dintre cele două creşteri de tarif pentru anul 2023 fiind de 41,26% la apă respectiv 54,04% pentru serviciile de epurare a apelor uzate. Astfel că în luna august a anului 2023, ialomiţenii vor ajunge să achite 7,52 lei/mc de apă şi 5,75 lei/mc pentru epurare, suma achitată de clientul final fiind de 13,27 lei pe fiecare metru cub de apă livrat de operator.
Directorul Urban S.A., Adrian Stoicescu se apără însă şi spune că autoritatea de reglementare a forţat practic operatorul să crească tarifele la minim 2,5% din gradul de suportabilitate al cheltuielilor conform veniturilor ialomiţenilor confirm statisticii INS, maximul fiind 3,5% din venituri. Mai mult decât atât acesta afirmă faptul că strategia de operare şi dezvoltare depusă de Urban S.A. la A.N.R.S.C. obligă la aceste creşteri pentru a putea respecta angajamentele luate în relaţia cu localităţile în care operatorul furnizează servicii, pentru a putea moderniza şi extinde reţeaua de apă-canal.
„Datorită acestor majorări operatorul întoarce anul acesta 3,6 milioane lei prin redevenţă, nu sunt banii noştri şi vreau să subliniez acest lucru: creşterea tarifelor nu constituie profit pentru Urban S.A. aşa cum cred clienţii. Noi avem obligaţia ca aceşti bani să-i investim în modernizarea infrastructurii de apă-canal a celor 12 localităţi în care operăm iar investiţiile se fac proporţional cu numărul de clienţi. Mai mult decât atât, în perioada 2023-2028 conform strategiei depusă la ANRSC, Urban S.A. este obligată să investească 58 milioane lei în infrastructura localităţilor pe care le operează. Ca să explic pe înţelesul tuturor cum se vor face investiţiile şi care este procedura de colectare a acestor bani de investiţii: la nivelul Urban, din fiecare factură încasată lunar se va constitui un fond dedicat redevenţei. Spre exemplu la un moment dat municipiul Slobozia va avea 2,5 milioane lei strânşi într-un cont distinct la care noi nu avem voie să umblăm pentru alte cheltuieli şi conform planului de investiţii care deja există se vor purta discuţii cu reprezentanţii autorităţii locale iar aceştia vor decide către ce zonă şi tipologie de investiţie din sfera serviciilor de apă-canal merg aceşti bani.” afirmă directorul Urban S.A.
Planuri de viitor
„Investiţiile până acum au fost făcute exclusiv de proprietarul infrastructurii de utilităţi pentru că operatorul nu avea bani dedicaţi pentru investiţii şi trebuia să facă UAT-ul. Spre exemplu UAT Slobozia a prins în buget potabilizarea apei prin osmoză inversă la Uzina de Apă, a bugetat şi a început procedura de cărbune activ care este începută din 2019 şi a intrat în colaps în 2021, similar este şi cu cartierul Cărămidari. Noi ca operator regional, începând din 2023 identificăm problemele pe reţea şi discutăm cu Primăria şi stabilim ce face instituţia din Bugetul Local şi ce facem noi ca operator din fondul de redevenţă, bani luaţi din tarif de la cetăţeni. Noi nu putem să impunem UAT-ului ce investiţii să facă. Noi doar putem să atragem atenţia, cum este cazul în Slobozia, asupra faptului că reţeaua de canalizare este prioritară pentru că eu am mai spus că dacă plouă peste 20 litri/mp atunci trebuie să umblăm cu bărcile. Slobozia nu a fost gândită să se extindă din punct de vedere comercial în zona de Vest, nu a fost gândită să se extindă din punct de vedere al apartamentelor în zona de centură unde s-a făcut acolo un centru comercial, nu a fost gândită să se extindă în zona Peri şi în zona Filatură. Aşa că trebuie să facem sisteme complementare de preluare a apelor pluviale, de remediat situaţia din Cărămidari, de mărit bazinul de retenţie pluvial de la unitatea militară.” concluzionează directorul Stoicescu.
Deşi discuţiile cu şeful Urban S.A. nu s-au oprit aici, acest material este doar primul dintr-o serie de articole al căror scop este acela de a face puţină lumină asupra modului de funcţionare al unui operator regional de apă-canal, despre componentele financiare din care se constituie preţul apei livrate către clienţi şi despre modul de lucru asupra deciziilor luate privind investiţiile.
Victor Ghinea