Sunt ani de când nu am mai scris despre activitatea celor din cadrul Direcţiei de Finanţe Publice Ialomiţa. Şi-asta, deoarece, atâta s-a tot schimbat la structura organizatorică, încât am considerat că nici n-ar fi avut cine să ne răspundă, foarte punctual, la întrebările pe care i le-am fi adresat…
Azi, însă, din motive induse de părerea multora dintre patroni, dar şi a multora dintre ceilalţi cetăţeni-contribuabili angajaţi în sistemul de stat, faţă de nivelul de colectare a impozitelor datorate de către firmele şi, desigur, instituţiile statului din Ialomiţa, am zis că n-ar fi rău să aducem în atenţia celor care-şi plătesc, la timp, birurile, faptul că AJFP Ialomiţa numără 319 salariaţi. Nu, nu toţi cei 319 salariaţi îşi desfăşoară activitatea în ditamai clădirea de-o vedeţi în imaginea alăturată. Fiscul deţine şi alte clădiri, în mai multe localităţi din judeţul Ialomiţa Şi-aceşti 319 salariaţi au „tocat” de la bugetul statului, până la jumătatea acestui an, fix 10.249.237 lei, adică peste 100 de MILIARDE de lei vechi. Ceea ce, prezumat, ar însemna că într-un an, vreo 200 de MILIARDE de lei vechi ar însemna salarizarea birocraţilor reprezentând Fiscul. Câţi dintre aceştia sunt „operativi” în ceea ce priveşte controlul efectuat la evazionişti, la cei care fentează statul, mai ales în ceea ce priveşte declararea veniturilor, nu ştim. Ştim doar că la nivelul judeţului Ialomiţa, la sfârşitul anului trecut, totalul arieratelor rămase de recuperat erau în sumă de 54.532.631 lei. Adică, peste 540 de MILIARDE de lei puteau fi vărsaţi la bugetul statului, dar…
Faptul că ni se remite un răspuns – taman „ca nuca-n perete” – în care ni se spune că în primele 6 luni ale anului curent au fost recuperate creanţe în cuantum de 34.555.529 lei (peste 340 de MILIARDE de lei vechi), fără a ni se spune şi câte datorii s-au mai acumulat în aceste 6 luni, nu ne convinge că s-a mai recuperat din pagubă! Faptul că activitatea AJFP Ialomiţa e greu de vizualizat pe site-ul propriu (dacă are aşa ceva) şi, nu în ultimul rând, faptul că reprezentanţii Fiscului se feresc ca dracul de tămâie să desfăşoare conferinţe de presă, face loc la tot felul de suspiciuni, mai ales legate de transparenţă…
Şi când, ca jurnalist, auzi că la nivelul acestui amărât de judeţ, bugetul stabilit pentru instituţiile statului se ridică la fabuloasa sumă de 775.060.000 lei, adică peste 7.750 de MILIARDE de lei vechi, sigur că te întrebi ce părere or fi având patronii despre acest dezmăţ al cheltuielilor cu bugetarii? Până îi vom chestiona şi în această privinţă, mai reţineţi că din acest buget, salariile bugetarilor din Ialomiţa înseamnă fix 228.850.000 lei, adică aproape 2.300 de MILIARDE de lei vechi. „Mult al dracului ! ”, cum ar zice ştiu eu care mare contribuabilii.
Cine minte, fura ,insala Ala-i om de vaza in tara Se plimba in masini luxoase Are avioane case Are tot ce-i vrea buricu Nu e cum spunea neaNICU cine Munca ala minca Era vremea lui Cosmirca Acu-i vremea lui Patriciu , cine munca ia ca ,Riciu Riciu a muncit o viata Acum sta cerseste in piata Cite un leu cite un banut Sa-i ajunga de un ceiut Astai Romania mileniului trei Unde muncitori sint ca vai de ei Dar la monte-carlo coastade azur Toti patroni nostri huzuresc acum
BRAVO! Felicitări pentru această „răcorire” în versuri!
La asta, se mai adauga si nesimtirea dumnealor ca, atunci cand vrei sa-ti platesti darile, ca altfel te paste blocarea conturilor, desi programul cu publicul este pana la 16;30, la ora 16:00 ti se spune ca `ne-a scos ministerul din program`. Insistand sa vad un director care sa-mi explice si mie cum vine asta, ca doar ministerul (asa, cu m mic) nu-mi cumpara paine daca raman cu conturile blocate, am fost plimbata de `de la Ana la Caiafa`, spunandu-mi-se ca toti cei 3 directori (!!!) ai institutiei sunt foarte ocupati. Capoasa, ma postez in secretariat, amenintand ca nu ma misc de-acolo pana nu ma baga cineva in seama. Prin perete, se auzeam niste hlizeli de mama focului (blonda directoare vorbea la telefon, cu probleme foaaarte importante si nu putea fi deranjata). Cand in cele din urma s-a hotarat sa puna receptorul jos si sa ma introduca in sanctuarul dirtectorial, ce sa vezi? Se facuse deja ora 16:30 si mi-a sugerat cu un zambet tamp sa revin a doua zi. Si toate acestea… pe banii nostri!
”Prea mulți scribi și vorbitori, decât înfăptuitori”.
În toate ţările există instituţii ale statului bugetate din taxe şi impozite. Să nu credeţi că în ţările U.E. nu există birocraţie, uneori chiar exagerată numai dacă luăm în considerare maldărul de documente ce trebuie întocmite pentru accesarea unor fonduri rambursabile sau ne. Problema la noi este alta: aşa-zisul nepotism şi angajări ca răsplată a unor „activităţi” în favoarea unor persoane sau partide. Desigur, să nu fim ipocriţi: oricine, dacă ar ocupa o funcţie importantă, ar încerca favorizarea unor rude, prieteni etc.. Totuşi, un concurs ar fi obligatoriu, iar „prferaţii” să nu dea motiv de revoltă din cauza faptului că sunt extrem de slab pregătiţi, lucru dovedit de-a lungul desfăşurării activităţii la locul de muncă pe care l-au „câştigat”. O altă problemă, după părerea mea, este multitudinea de „specialişti”, care mai de care mai „licenţiat”, care mai de care mai „masterat”, oameni care, odată puşi la muncă … vax! Şi asta o pot confirma companiile care vor să angajeze oameni pregătiţi în domeniul lor de activitate. Se prezintă la interviu tot felul de „specialişti” cu ifose şi pretenţii de „studii superioare”, dar ei sunt mai slabi decât unul cu studii medii, dar care a pus mâna pe carte şi a perseverat în pregătire şi practică, dându-şi seama că altfel nu se poate. Problema la instituţiile bugetare este şi aceea a supraîncărcării organigramelor, în detrimentul calităţii muncii prestate. Poate, cu timpul, vom intra şi noi în normalitate, deşi e greu să schimbi mentalităţi înrădăcinate de multă vreme, devenite tradiţie.