* „AUTENTIC DE ROMÂNIA”. Sub această denumire, în fiecare an, la sfârşit de septembrie, mâinile dibace ale celor ce gestionează destinele locaţiei de alimentaţie publică, dar şi ale celor ce (de)servesc clienţii renumitului restaurant, trudesc neostoindu-se până ce rodul bogat al pâmântului lucrat de alte mâini, ale altor oameni harnici şi destoinici, este frumos etalat spre a încânta privirile celor care se alătură celor ce 
simt româneşte că trebuie să ne păstrăm tradiţiile!
„ …Am avut norocul să fiu ajutată de specialişti ai Muzeului Agriculturii, instituţia care, în fiecare an, ni se alătură în acţiunea noastră menită a prezenta produse ale agricultorilor din comunele judeţului nostru, produse fără de care preparatele Restaurantului Privighetoarea nu ar fi la fel de savuroase şi de apreciate” ne spune (atunci când o întrebăm despre una, despre alta dintre tainele organizării acestei „întâlniri de suflet”), doamna Luminiţa Tirich
iţă – cea căreia patronul firmei Oyl Company Holding, domnul Cornel Dragomir, i-a încredinţat supravegherea ospătarilor, a bucătarilor, a salariaţilor ce nu mai prididesc cu servirea clienţilor care aproape că nu mai au loc la mesele încărcate de „bucate alese” preparate din roadele proaspăt culese din curţile gospodarilor ialomiţeni.
„AUTENTIC DE ROMÂNIA” au fost şi cântecul şi jocul artiştilor care, şi de-această dată, s-au arătat a fi mândri de staiele reprezentând portul popular specific acestei zone geografice a ţării noastre.
Suita de dansuri şi orchestra (cunoscute sub denumirea de Ansamblul „Doina Bărăganului”) au făcut să tresalte inimile celor care, într-o zi blând luminată de razele soarelui de toamnă, au ales să se înnobileze ascultând cântece păstrate cu sfinţenie în lada de zestre a 
folclorului românesc.
„AUTENTIC DE ROMÂNIA” au fost îmbrăcaţi chiar şi ospătarii. Fete şi băieţi au adus la mese zeci de vase din lut sau din lemn, pe care au aşezat cu măiestrie mâncăruri „ca la mama acasă”.
Chiar dacă nu s-au îmbrăcat în ie (iată o idee pentru anii ce urmează!), cei aşezaţi la mese pentru a se ospăta şi, în acelaşi timp
, a se bucura de muzică de calitate, au simţit ce înseamnă cu-adevărat „AUTENTIC DE ROMÂNIA”
Şi noi, văzându-i petrecând autentic româneşte, am simţit că-i musai să păstrăm tradiţia de a consemna întru informarea cititorilor de azi, dar şi a celor ce peste ani se vor bucura să afle tradiţiile moşilor şi strămoşilor…