Primarul oraşului Ţăndărei „dezlipeşte” şi cheltuieşte…

• Ştiu că mulţi aţi vrea să aflaţi cum de-a ajuns primarul Roman Cristian să fie, nu numai bine-mersi în Primărie, ci şi foarte prezent în rândul membrilor activi ai TSD Ialomiţa. Ştiu şi că aţi vrea să aflaţi ce s-a ales de învinuirile ce i-au fost aduse în dosarul cauzei penale ce l-a trimis puţin în arestul Poliţiei, pentru ca, după doar câteva zile, să fie lăsat în …„arest la domiciliu” şi-apoi, în foarte scurt timp, domnia-sa să-şi reia funcţia politico-administrativă. Cum însă n-am un răspuns oficial, oferit chiar de dumnealui, fac şi eu ce pot şi dau de ştire despre ce mai face, fără a-l întreba, desigur!
Şi dacă în ediţia trecută a ziarului vă spuneam cum îl ajută edilul pe boierul Misăilă să-şi vândă din terenuri, azi vă spun cum mai „mărită” el, din zestrea UAT, nişte terenuri…
Pe motiv că e teren arabil, neproductiv, desigur! Terenul, în suprafaţă de fix 4.400 de metri pătraţi, aparţine domeniului privat au localităţii şi, deci, poate fi „scos la licitaţie în vederea obţinerii dreptului de superficie”. Dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar, privitor la construcţiile, plantaţiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosinţă, accesoriu dreptului de proprietate asupra construcţiilor, plantaţiilor, etc. Şi, înţelegem din contextul hârtiilor depuse la dosarul cauzei, cei care sunt parte în Contractul de concesiune (împroprietărire, ce mai!) asupra terenului respectiv au dreptul de preemţiune.
Cine are acest drept? Păi, din Raportul ce poartă nr. de înregistrare 0680 / 15.09.2015 înţelegem că urmare a solicitării domnului Mihalache Marian, înregistrată cu nr. 5813 / 02.06.2014, prin care solicită concesionarea unui teren în suprafaţă de 4.400 de mp pentru activitatea de creştere a animalelor, s-a întocmit documentaţia cadastrală pentru un teren situat în zona păşunii de la Uzina de apă nr. 2. Din această păşune, în suprafaţă totală de peste 28 de hectare, s-a dezmembrat un teren neproductiv în suprafaţă de aproape 21 de hectare, iar din acestea s-a dezmembrat suprafaţa asta, de doar (?!) 4.400 de metri pătraţi. Şi dacă vă imaginaţi că dacă a vrut să aibă drept de cumpărare asupra acestei suprafeţe, domnul Mihalache Marian a suportat în plată oarece cheltuieli prilejuite de „perfectarea actelor” ei, bine, aflaţi că taxele ocazionate de perfectarea aşa-numitului „Act de dezlipire” cât şi onorariul convenit ( cu Biroul Notarial Dincă Mirela Luminiţa) se suportă de către UAT Ţăndărei. Adică, din bugetul Primăriei. Taxele nu sunt foarte mari. Puţin peste 800 de lei. Din păcate, nici preţul concesiunii nu va fi cine ştie ce ca valoare, deoarece licitaţia (aia care va fi, aşa cum va fi!) va porni de la doar 1.453 lei/hectare/an. Başca, faptul că durata dreptului de superficie al domnului Mihalache, va fi de 49 de ani! Şi cum domnul Mihalache Marian urmează să ia 4.400 de mp, înseamnă că doar jumătate din această infimă sumă de bani va intra în visteria primăriei administrată de Cristian Roman. Şi când în analiză intră şi scutirea de la plată a cheltuielile ocazionate de întocmirea Certificatului de Urbanism nr. 78/15.06.2015, dar şi documentaţia cadastrală înregistrată în data de 05.06.2015, mi-e că oricui i se pare că „e mai mare daraua decât ocaua”. Spun asta întrebând dacă nu cumva, nu cetăţeanul Mihalache, a plătit toate acestea, ci tot Primăria…
Sigur că fermierul/agricultorul/omul de afaceri Mihalache nu e singurul care procedează la solicitarea exploatării unor bunuri aparţinând domeniului public. Sigur că nici primarul Cristian Roman nu e singurul primar care procedează astfel. Nici măcar nu e prima dată când şi noi procedăm astfel, determinându-i pe mulţi să ne spună că „ne batem gura de pomană”…Şi, totuşi, sperând că onor consilierii locali şi, mai ales, aşa-numitele „Organe” vor înţelege că nu-i normal să beneficieze unii de-atâtea subvenţii agricole, să li se tot dea alte şi alte terenuri în concesiune pentru care ei să plătească drept chirii, impozite şi taxe doar …„te miri ce şi mai nimic” !
IONICA GHINEA
P.S. Sigur că, pe surse, noi am aflat (din păcate, după apariţia ziarului în forma lui tipărită!) că, undeva prin anul 2012, însuşi deputatul Caloianu a vrut să facă acolo un abator. Şi, cică, în ecuaţia cu trei necunoscute ar intra şi un supermarket, dar şi că în joc e fosta Uzină de apă nr.2, cea care, cică, se va vinde pe „doi lei şi cinşpe bani”, ca multe alte bunuri aflate în proprietatea publică, bunuri care, cândva, au fost „bun al întregului popor”. Cum însă nu avem chiar toate datele problemei, nici nu ne grăbim să tragem concluzia că toată tărăşenia are un pregnant iz penal, aşa cum zic unii, ci doar lăsăm doar această dâră de informaţie, pe care „Organele” să apuce spre cercetarea prealabilă…