Primăria Amara – 100 de lei pe lună pentru ditamai suprafaţa de clădire plus teren aferent

Primăriile din judeţul Ialomiţa (şi-aproape suntem convinşi că în toată România este la fel!) par a fi concesionat, închiriat, vândut bunuri de inventar (prin asta înţelegând nu numai din cele imobile!), la preţuri ce-ar putea fi considerate oneroase pentru bugetele locale şi, desigur, pentru bugetul naţional din care, ca într-un cerc vicios, se tot suportă cheltuielile cu bugetele locale.

Localitatea Amara. O comună care a avut norocul ca, pe teritoriul ei, să funcţioneze – încă din timpul perioadei comuniste – cele trei hoteluri folosite şi azi ca „bază de tratament” pentru nişte boli pe care specialiştii le consideră a fi „sensibile” la atingerea nămolului scos din străfundurile lacului Amara. Nu discutăm – iarăşi – despre prefacerile care au girat trecerea comunei la statutul de oraş. Deşi târziu, căci au trecut 16 ani de când Moraru „a tăiat şi a spânzurat” după pofta inimii lui toate câte au format patrimoniu localităţii, începând de azi ne propunem să începem a desţeleni arhiva cuprinzând bunurile imobile care, cândva, au fost bun al întregului popor. Facem asta, deoarece prea bate la ochi înverşunarea cu care Victor Moraru, deşi a ajuns preşedintele Consiliului Judeţean, se pre(a)ocupă de alegerea candidatului care să-i ia locul, ales fiind de electoratul ce urmează a fi chemat la urne, tocmai din cauza plecării lui în funcţia de nivel judeţean. Celor care se întreabă de ce înteţim articolele despre Amara, le precizăm  că arhiva ziarului poate oricând demonstra că suntem printre suspect de puţinii care am tot cârcotit la adresa conducerii de partid şi de stat care a guvernat această localitate. Faptul că, la un moment dat am mai făcut pauză se datorează mai degrabă demotivării noastre, din cauză că am concluzionat că oamenii l-au votat, în ciuda a toate câte au aflat ce mulţi bani a cheltuit primarul Moraru pentru atât de puţine câte s-au realizat întru bunăstarea locuitorilor urbei…

Centrală termică dată pe daiboj

Am fost curioşi să aflăm cât mai costă, în oraşul Amara, metrul pătrat de clădire cu tot cu teren aferent. Şi-am întrebat şi la primărie. Nu de alta, dar Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) are şi ea imobile pe care le-a concesionat/închiriat unor entităţi persoane juridice şi, după caz, fizice. Din păcate, răspunsul oferit la întrebarea clar formulată, s-a născut cu forcepsul, deoarece onor (i)responsabilii din primărie s-au făcut a nu înţelege că întrebarea este aceeaşi pentru absolut toate bunurile concesionate, indiferent cine-i partenerul de afeceri…Căci, altfel, cum să înţelegem faptul că în dreptul contractului cu nr. 34, ce s-a încheiat în urmă cu mulţi ani pentru bunul public denumit „clădirea centralei termice” la rubrica suprafaţă nu se specifică numărul metrilor pătraţi, ci doar suma ? Care, sumă, este una revoltător de mică. Întrebată cum am putea să împărţim suma totală, ca să aflăm cât se plăteşte pe metru pătrat de construcţie şi teren aferent, madam Ghica de la Primărie ne-a răspuns că „aşa a fost încheiat contractul, pe clădire…”. Inutil să vă mai spunem că am trimis-o la…Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei, ca să afle ceea ce n-avea cum să nu fie stipulat într-un contract de concesiune, şi-nume: preţul pe metru pătrat şi an.

După demersuri ce ne-au înverşunat tocmai din cauza nejustificatei reticenţe la care s-a pretat madama, am primit răspunsul din care am înţeles că este vorba despre : 214 m.p. suprafaţă construită şi 235 m.p. terenul aferent constructiei. Acum că aveţi şi dumneavoastră aceste informaţii, nu mai rămâne decât să împărţiţi suma de bani pe care concesionarul o plăteşte în bugetul primăriei, pentru a (nu) se folosi de-aceste bunuri imobile. Şi, după ce veţi împărţi mica sumă de aproape 1.400 de lei (mai exect 1396,8282 lei/an) pe care chiriaşul o are de plătit pe 2016 pentru toată suprafaţa formată din cea a clădirii şi cea a terenului, suntem ferm convinşi că o să înţelegeţi cât de ridicol de mică e suma de bani plătită/încasată de unii „băieţi deştepţi”…

Vreţi să ştiţi cine „pe persoană fizică” onorabilul concesionar, ca să înţelegeţi „ce-i mâna pe ei în luptă” atâta cât să nu putem calcula „atentatul” la banii publici? Şi noi am vrut să ştim, am întrebat şi am aflat că un preţ aşa de mic şi-a putut permite SC SYM AGRO IMPEX S.R.L. Întrebaţi, oamenii locului s-au cam codit să ne spună cine şi de ce. Noroc cu o doamnă îndrăzneaţă şi „pusă la curent” cu toate cele ce s-au petrecut până ce a fost „dezafectată” centrala termică. De la dumneaei am aflat că respectiva clădire este a patronului Onel Ion, cel care deţine şi-un nou hotel construit cu fonduri de la Uniunea Europeană, pe lângă multele „angarale” pe care le are fiindcă-i consilier local şi „băiat descurcăreţ şi se are bine cu primarul care i-a dat-o”. Centrala, căci despre ea este vorba a fost cerută de către patronul firmei, pentru ca aceasta să fie transformată într-un depozit de marfă. Din păcate, în atâta amar de ani ea s-a transformat în ceea ce vedeţi. O ruină. Asta a ajuns o clădire din care, cică, s-au câştigat totuşi ceva bănuţi deoarece s-au vândut „utilajele termice, echipamentele electrotehnice şi ce-o mai fi fost pe-acolo, la data semnării Contractului nr. 34, adică 03.12.2008.

Trecut-au anii şi…vor mai trece. Şi…?