Condamnat la închisoare, şi nu prea!

După aproape 7 ani, timp în care Marinică Cazacu s-a prezentat (prin avocat, de cele mai multe ori!) de vreo 60 de ori în faţa completelor de judecată, justiţiarii s-au îndurat şi au dat o primă sentinţă în dosarul deschis pe numele fostului şef al PDL Ialomiţa. Pe cale de consecinţă a judecăţii drepte, Cazacu a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare şi aplicarea unei pedepse complementară de 3 ani. Inculpată în acelaşi dosar, Elena Brăilă, fostul director al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ialomiţa, a fost condamnată la 5 ani de închisoare şi, de asemenea, a primit o pedeapsă complementară de 3 ani. Totodată, instanţa a stabilit ca vinovaţii să plătească despăgubiri de peste 7 milioane de euro (vreo 300 de MILIARDE de lei vechi) Agenţiei Domeniului Statului (ADS), dar şi celor 150 de persoane care s-au constituit părţi civile în dosar. Pentru că hotărârea judecătorilor din Ploieşti nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu apel la o instanţă superioară, ex-prefectul judeţului Ialomiţa se plimbă bine mersi şi, când nu face afaceri (pe banii statului, căci încasează şi subvenţii de miliarde de lei vechi de la APIA!), musiul îşi face timp chiar şi să ne apeleze telefonic pe noi, cei care îndrăznim a ne mai întreba, din când în când, ce metode o fi folosind ’mnealui de se tergiversează atâta soluţionarea unui dosar? Să-i fie de folos numai politica sau are la îndemână şi alte metode, cum ar fi „decartarea” întru susţinere măcar cât să nu intre la „tubulatură”? Şi dacă asta mă tot întreabă unii dintre cititorii ziarului (iar dacă unii dintre cititori sunt şi duşmanii lui, eu ce vină am?), sigur că, din când în când, şi eu trebuie să mă întreb, şi-apoi să aflu, ce mai face cel ce, potrivit anchetatorilor, s-a cam înfruptat din bunuri aflate în domeniul public-privat al statului.
Ştiindu-l a fi fost protagonist în dosarul „Trafic cu terenuri” (vreo 225 de hectare), cât este de greşit raţionamentul ipotetico-deductiv potrivit căruia Marinică Cazacu a făcut „cheag” din care apoi şi-a dezvoltat afaceri în domeniul transportului de persoane, al comercializării de miere (de la Moş Costache), dar şi în domeniul agriculturii, domeniu pentru care primeşte şi subvenţii de miliarde de lei vechi, în fiecare an? Bănuind că aceste oneroase „permutări şi aranjamente” samavolnic săvârşite în domeniul imobiliar, nici n-au fost singurele „afaceri” la care s-a „dedulcit” ’mnealui cât timp a fost prefect şi preşedinte al PDL Ialomiţa, singur că mi se pare cel puţin nedrept să-l tot văd împreunându-se cu tot felul de lideri politici ai Organizaţiilor centrale. Căci, dacă Marinică Cazacu ar fi stat în banca lui, cum se spune, şi ar fi executat pedeapsa ca tot omul de rând, sigur că nici noi n-am mai fi simţit, visceral, nevoia de a ne „descărca” în spaţiul public. Câtă vreme el nu se lasă şi continuă să urce pe scena politică, astfel expunându-şi mutra în văzul mass-media (a)servite, sigur că, deontologic, mă simt datoare să reacţionez şi eu. Şi dacă, ulterior, aud că a mea atitudine gazetărească şi, totodată, civică a cam picat greu la stomacul lui Cazacu, sigur că mă bucur la gândul că, poate, urmează ca şi obrazul lui să resimtă oarece modificări cromatice, măcar atât cât să nu mai poată „să scoată capu-n lume”, cum zice-o vorbă! Faptul că ulterior atitudinii mele, de fiecare dată, mă trezesc apostrofată şi hulită, nu (îmi) demonstrează decât că am atins un punct nevralgic, care nu degeaba-l doare pe musiu Cazacu! De ce, dacă se simte cu obrazul pătat în mod nemeritat, nu se apucă să-i împroaşte, cu zoaie lingvistice, şi pe procurorii şi judecătorii care, iată, l-au şi „dovedit”? Aşa cum, pretinzând că eu nu merit să-mi dea oarece precizări, cuviincios exprimate, Cazacu procedează cu mine, de fiecare dată când scriu despre ceea ce procurorii şi judecătorii ne aduc la cunoştinţă. Că doar nu eu l-am acuzat de săvârşirea unor astfel de fărădelegi, nu? Eu, cel mult, am „scormonit” printre documentele oficiale ce puţeau a permutări şi aranjamente de genul celor pentru care a şi fost condamnat, după cum se vede „cu executare”, şi nu prea!