Petre Daia iubeşte oaia aproape la fel de mult precum îl iubeşte pe şeful său Liviu Dragnea atunci când îi dă fonduri cu nemiluita. Şi de aici toate „relele” şi laudele de sine care urmează.
Direcţia pentru Agricultură Ialomiţa are o nouă conducere
Pentru că atunci când suntem invitaţi la diverse conferinţe încercăm să participăm pentru a putea informa cât mai corect şi complet cititorii ziarului Ştirea, şi de această dată am decis să participăm la raportul de sfârşit de an al DAJ Ialomiţa. Mai mult decât atât, am zis să cunoaştem şi noul director desemnat a avea funcţii depline în cadrul acestei instituţii. Noul director executiv adjunct se numeşte Lefter Paula Alexandrina şi afirmă că a preluat această funcţie cu aproximativ o lună şi jumătate în urmă, atunci când postul de director a rămas vacant după plecarea lui Ghinea Emil. Din cauza potrivirilor de nume, facem precizarea că între fostul director Ghinea Emil şi conducerea zirului Ştirea nu este niciun fel de grad de rudenie tocmai pentru a nu se considera că eventualele critici la adresa DAJ Ialomiţa au de-a face cu situaţia din instituţie şi fosta conducere.
Ordinele se execută, nu se discută
La fel ca în batalioanele Armatei Române, nici în DAJ Ialomiţa ordinele nu sunt nesocotite. Conform unor surse din cadrul instituţiei, ministrul Petre Daia a ordonat tuturor şefilor de deconcentrate să organizeze o conferinţă de presă în care să prezinte „realizările măreţe” ale guvernului PSD şi nenumăratele recorduri pe care agricultorii le-au spulberat cu ajutorul Ministerului Agriculturii. Zis şi făcut, aşa că după cele 25 de minute pe ceas de citit de pe foaie şi poticnelile aferente, de la directoarea Lefter nu am înţeles prea multe, dar din documentele puse la dispoziţie am înţeles următoarele: Primul record pe ordinea de zi a fost desigur cel referitor la suma de 2,76 miliarde de euro subvenţii pe care Ministrul Daia şi Ministerul Agriculturii (aplauze furtunoase!) le-a efectuat prin intermediul APIA care la rândul săui le-a autorizat la plată. Al doilea record este cel potrivit căruia în data de 16 octombrie 2017 orele 00.01, adică fix la miezul nopţii pentru că ştim că ministerul nu are somn când vine vorba de binele românilor, au început plăţile în avans pentru Campania 2017-2018. Nu mai puţin de 885.864 de fermieri s-au trezit peste noapte cu conturile bancare doldora de bănet ca urmare a avansului de 70% din subvenţiile pe care le primesc anual, respectiv 964,8 milioane de euro au fost viraţi până la finalul Campaniei de acordare a avansului din data de 29 noiembrie. Şi pentru că Moş Nicolae vine şi la agricultori, pe 4 decembrie APIA Ialomiţa a început plata diferenţelor până la plafonul financiar al fiecărei scheme de plată. Al treilea record a constat în faptul că în data de 16 noiembrie 2017 APIA a început şi acordarea de avansuri pentru crescătorii de animale, respectiv 99 milioane de euro au fost livraţi în conturile celor acestora. Cel de-al patrulea record a fost prezentat ca fiind programul „Apă gratuită pentru agricultură” în care Ministerul Agriculturii îşi arogă meritele pentru cele 1700 canale cu apă puse la dispoziţie agricultorilor, precum şi peste 290 motopompe ale fermierilor care au funcţionat în vara anului 2017. Mândria din glasul directorului APIA Ialomiţa aproape ne-a făcut să credem că cei 1700 km ai ţării au fost construiţi de actualul guvern, nicidecum că ei ar exista de pe vremea când Ceauşescu se afla la conducerea României. Ca o paranteză am întrebat despre paradoxul în care ne aflăm, acela în care ialomiţenii plătesc cu vârf şi îndesat apa de consum, în timp ce agricultorii o primesc gratuit pentru pomparea ei în culturi. Răspunsul a fost oarecum evaziv, directorul subliniind faptul că acea apă este gratuită dar nu este potabilă, de parcă apa care curge la robinetele din casele slobozenilor ar fi de fapt potabilă şi in viaţa reală, nu numai pe hârtie…şi totuşi fiecare dintre noi o plătim. Alte recorduri puse la pământ au fost şi cele privind recoltarea culturilor vegetale în anul 2017 în care APIA anunţă o producţie medie de 4.836 kg/ha la culturi precum grâu, secară şi triticale, 2.844 kg/ha la rapiţă, 2.776 kg/ha pentru culturile de mazăre, 4.942 kg/ha la orz şi orzoaică şi nu în ultimul rând 2.725 kg/ha pentru culturile de floarea soarelui. Nici producţia de pobumb sau cartofi nu a fost de neglijat, astfel că tot în anul 2017 agricultorii au recoltat în medie 5.854 kg de porumb de pe urma unui hectar de pământ şi 18.848 kg de cartofi de pe un hectar de teren. Acestea fiind scrise probabil şi cetăţenii judeţului Ialomiţa se întreabă aceleaşi lucruri ca şi noi:
1.În condiţiile în care în anul 2017 au fost culturi record în ceea ce priveşte kilogramele de culturi vegetale recoltate de pe fiecare hectar de teren arabil, de ce au crescut preţurile cu mai mult de 30% pentru populaţie?
2.Subvenţiile nu au fost gândite ca fiind un sprijin al agricultorilor şi fermierilor ca urmare a „necazurilor” pe care le întâmpinau în anii secetoşi, atunci când culturile plantate nu erau profitabile? Dacă răspunsul este afirmativ atunci de ce continuă Guvernul să pompeze bani în conturile „boierilor” şi-aşa pline de subvenţii şi ajutoare de stat în condiţiile în care anul 2017 a fost de departe cel mai bun an al ultimilor două decenii?
3.Nu cumva recordurile „confiscate” de coaliţia PSD+ALDE au survenit ca urmare a folosirii excesive de îngrăşămite chimice şi culturi modificate genetic, dovedite a ca fiind periculoase pentru consum? Şi dacă acest răspuns este tot „da” atunci nu cumva fermierii împreună cu guvernul ţării au încălcat tratatele semnate la aderarea României în UE prin care ne angajaserăm să reducem folosirea de substanţe chimice şi seminţe modificate la nivel molecular, pentru binele consumatorilor? Desigur că aceste întrebări sunt retorice şi oamenii au deja răspunsurile, dar lipsesc deocamdată pârghiile prin care îi pot trage la răspundere pe cei vinovaţi.
Victor Ghinea