Mariana Iancu este actualul manager al Spitalului de Urgenţă Slobozia. Ea a ocupat această funcţie, în urmă cu aproape 2 ani, prin vrerea lui Victor Moraru – actualul preşedintel al Consiliului Judeţean Ialomiţa. Ştie toată lumea, iar noi am scris şi despre această numire.
Adrian Berbece este fostul director al aceluiaşi spital. Dacă-l întrebi, mai mult ca sigur Berbece se va împăuna că el a ocupat funcţia, nicidecum prin vrerea lui Vasile Silvian Ciupercă – fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa, ci prin concurs.
Despre activitatea managerială a Marianei Iancu, noi am tot cârcotit. Şi despre activitatea managerială a domnului Berbece, la vremea lui, am cârcotit! Doar că, acum, ni se pare că nu îndeajuns! Şi, poate că n-am avea această senzaţie, dacă domnul Berbece nu s-ar fi apucat să „bată monedă” pe managementul defectuos al celei care pare că s-a aşezat pe scaunul pe care încă îl râvneşte. Faptul că musiu Berbece Adrian a ales ca, între două „lovituri sub centură” aplicate actualului manager, să încerce o ofensivă şi asupra ziarului Ştirea, nu demonstrează decât câtă înţelepciune zace în acele vorbe, neaoşe, din popor, care fac trimitere la „Facerea de bine…”
Interviul – material de studiu pentru Berbece
În luna Decembrie a anului trecut, după atâtea cârcoteli, dar şi pentru că ne aflam cu toţii sub auspiciile Sărbătorilor de Iarnă, am realizat un interviu cu managerul Mariana Iancu. Interviul a vizat, în primul rând, greutăţile pe care Mariana Iancu le-a întâmpinat şi încă le întâmpină în ceea ce priveşte aplicarea manegementului, în forma lui gândită strategic dimpreună cu ceilalţi factori de decizie, respectiv Consiliul Judeţean. Printre altele, Mariana Iancu ne-a împărtăşit bucuria de a fi reuşit să convingă mai mulţi medici să vină în spitalul din Slobozia. Spre exemplificare, managerul a reliefat numărul de medici ortopezi. De unde era să ştiu că o astfel de reuşită o să-i zdruncine aşa de tare neuronii domnului Berbece, încât o să se-apuce să „împungă” cu întrebări pe care şi noi, cei de la ziarul Ştirea, le putem cataloga în fel şi chip, taman cum şi-a permis ’mnealui „să se întindă la un aşa afront” în ceea ce priveşte catalogarea interviului. Căci, ce credeţi c-a făcut Berbece? A făcut conspect din răspunsurile oferite nouă de către Mariana Iancu, apoi a rostit nişte întrebări pe calea undelor, la Radio Campus.
Când ai întrebări şi le pui cu… tupeu!
„(…) Am ascultat şi eu (bineînţeles, recunosc, la insistenţele domnului Enciu), lucrurile spuse în acel pseudo-interviu, din punctul meu de vedere, care nu fac altceva decât să deformeze realitatea (…) În cadrul interviului, managerul a vorbit despre Organigrama spitalului, dar şi despre cei cinci medici ortopezi care activează în cadrul Spitalul, de dorinţa dumneaei de a înfiinţa o Secţie de ortopedie şi traumatologie (…) Aveţi idee dumneavoastră că în acest moment, în structura spitalului, există un Compartiment care are în componenţă 10 paturi? Dumneavoastră vă imaginaţi că pe 10 paturi s-au angajat cinci medici? Întrebarea mea este în modul următor: care este justificarea economică a acestui manager al spitalului privind angajarea a cinci medici ortopezi? De ce? Vă spun foarte clar. În Normativul de personal dispus şi instituit prin Ordin al Ministrului Sănătăţii, se menţionează foarte clar că normarea pe medici se face pentru un număr de paturi cuprins între 5 -15 paturi (…) Nu există doar raţiuni sociale. Nu suntem într-o zonă de munte unde sunt accidente şi unde adresabilitatea, din punct de vedere al acestei clase de diagnostic să impună funcţionarea unei Secţii de ortopedie, ci aşa cum Ministerul Sănătăţii a aprobat structura spitalului un număr de 10 paturi este un număr suficienr. În spital pot să activeze un număr de 2 medici. Întrebarea mea este în felul următor: din ce fonduri sunt plătiţi ceilalţi trei? (…) Partea de adresabilitate din punct de vedere al oropedie se face doar iarna când există acele perioade de îngheţ (…)”. Astfel a glăsuit, cu emfaza izvorâtă dintr-o competenţă penibil clamată, stimabilul domn’ Berbece!
Noi răspundem cu o fotografie! Şi niscaiva întrebări…
Deşi această fotografie (făcută cam „din fuga calului”, căci nu obţii aşa uşor acceptul oamenilor bolnavi) face cât o mie de cuvinte, noi ne rezervăm plăcerea de a-i şi spune (de la obraz!) domnului Berbece că oamenii/pacienţii/bolnavii pe care i-am văzut în repetate zile, acolo, în Policlinica Spitalului sunt uimitor de numeroşi şi numai un nesimţitor ar putea spune că sunt prea mulţi medici în schema de personal! Sigur că, dacă judeci obtuz, numai după numărul de paturi, cei cinci medici par a „freca menta” pe lângă cele 10 paturi. Însă, când iai în calcul şi supui analizei vizibila afluenţă de pacienţi care zilnic se prezintă la cabinetul din cadrul Policlinicii Spitalului (acolo unde aceiaşi medici trebuie să presteze, cel mai probabil, după ce se ocupă şi de cei internaţi în saloanele spitalului), nu-i corect să te-apuci să critici managerul actual fiindcă a adus medici şi, cum-necum, reuşeşte să le şi plătească munca! Că Berbece vrea „să i-o tragă” (scuzaţi, pardon de expresia jurnalistică!) Marianei Iancu, zău dacă ne interesează! Mai ales că ştim şi noi că, la o adică, Mariana Iancu are de dat nişte răspunsuri! Dar, nişte răspunsuri ar trebui să dea şi domnul Berbece! Şi dacă nici cei de la Curtea de Conturi, nici cei de la Parchet nu se-ntorc „pe firul poveştii” să întrebe, întrebăm noi! Bunăoară, atunci când doctorul Vasile Olaru era director, nu domnul Berbece era director economic? Şi după ce Olaru a fost schimbat din funcţie (prin vrerea preşedintelui Ciupercă, scrie asta şi-n dosarul DNA, acolo unde mai scrie şi că preşedintele Ciupercă a intervenit „sus” de tot pentru susţinerea lui Berbece, deoarece nu-l mai voia pe Olaru), nu cumva Berbece i-a luat locul lui Olaru? Cine l-a auzit atunci pe Berbece să scoată din „Cutia Pandorei” fel de fel de „schelete” ale monstruozităţilor, să-i facă un pustiu de bine şi să ne spună, ca să nu-l mai bănuim noi că vede numai proverbialul „pai” din ochii altora, nu şi „bârna” din propriii lui ochi. Ne referim, desigur, la faptul că Berbece s-a apucat şi-a zis că spitalul n-are site-ul plin de informaţii, iar achiziţiile spitalului i se par ca nişte „găuri negre”. Asta, aşa, ca să dăm şi alte exemple de „contre” marca Berbece, ca să nu fie numai aia cu prea mulţi medici ortopezi…! Şi dacă l-am auzit, noi cei care ştiam că aceleaşi nemulţumiri şi bănuieli le-aveam şi noi pe vremea când el era director, sigur că n-am putut să nu avem această abordare a prezentului, a trecutului, a tupeului pe care Berbece îl are, din motive pe care numai cine nu vrea, nu le vede! Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus şi-aşa, şi-aşa, dumneavoastră urmând a trage concluzia!
IONICA GHINEA