„ La data de 21 ianuarie 2013, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Ialomiţa (S.J.A.), sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, l-au prins în flagrant pe C.C.D., angajat la Serviciului Administraţiei Domeniului Public (S.A.D.P.) al Primăriei oraşului Ţăndărei, în timp ce primea de la B.M. suma de 100 lei. Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa a dispus cercetarea în stare de libertate a lui C.C.D. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 254 CP. Acesta urmează a fi prezentat instanţei cu propunerea de arestare preventivă. În fapt, la data de 18.01.2013, Serviciul Judeţean Anticorupţie Ialomiţa a fost sesizat de B.M. cu privire la faptul că, începând cu luna aprilie 2012, C.C.D., lucrător în cadrul Serviciului Administraţiei Domeniului Public al Primăriei oraşului Ţăndărei, i-a pretins, lunar, diferite sume de bani pentru a-i elibera adeverinţe care să justifice munca prestată în folosul comunităţii de către denunţător. La început, sumele au fost modice, dar au crescut lună de lună, ajungând ca în luna ianuarie 2013, C.C.D. să pretindă 140 lei. În aceste condiţii, s-a înregistrat dosar penal la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa şi ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Ialomiţa au fost delegaţi de procurorul desemnat în cauză să efectueze acte procedurale. În cauză s-a beneficiat de sprijinul de specialitate al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (D.I.P.I.)” De câte ori aţi aflat astfel de mărunte informaţii? De câteva ori pe an, aşa-i? Cine-ar fi trebuit să vă informeze şi, mai ales, cine-ar trebui să vadă şi dincolo de aparenţe, ştiut fiind faptul că de cele mai multe ori în „plasa întinsă” de DGA nici nu prea pică ăi de talie mare (vezi biban; somn) ci, cel mai adesea, pică Leucaspius delineatus, un peşte mic catalogat drept „plevuşcă” şi care-i şi oarecum neobişnuit cu „apele tulburi” din Poliţia Română? Fireşte că mulţi o să răspundeţi că presa este aşteptată să aducă în prim plan toate câte se petrec (şi) pe tărâmul luptei anticorupţie. Numai că, din păcate, nici noi nu prea avem cum pescui în voia Legii Transparenţei, ţinerea sub obroc a informaţiilor fiind preocuparea şefilor DGA, Birourile teritoriale neputând „mişca în front” fără a avea voie de la „Centru” poziţionat strategic în Bucureşti. Totuşi, un licăr de speranţă se întrezăreşte la orizontul aşteptărilor celor care ştiu cât de adânci sunt apele în care înoată „orcile” şi „rechinii” corupţi până-n măduva oaselor lor puternice. Şi-asta, datorită faptului că, mai mult „la impresia artistică”, lucrătorilor din cadru DGA s-ar putea să li se permită a organiza măcar o conferinţă de presă, întâlnire care, cică, ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare.
IONICA GHINEA