N-am vizionat filmul „Poziţia copilului”. Dar, atunci când m-am străduit să aflu cât de oportună şi de eficientă a fost cheltuiala cu aşa-zisa implementare a tot felul de proiecte vizând (in)activitatea de prin primării şi de prin CJI, n-am văzut decât că, de regulă, aceasta este poziţia celui mai cunoscut dintre directorii Consiliului Judeţean Ialomiţa. Poziţia „într-o rână”, ca semn al implicării, emoţionale, mai ales!
Ilie Cioacă (la fel ca şi destoinicul Cezar Vâlcan, şi la fel ca şi priceputa Niculina Negoiţă) sunt oamenii „de bază” ai preşedintelui CJI. Oricare ar fi fost el, în tot acest răstimp de după aşa-zisa Revoluţie, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa i-a păstrat pe-aceşti su(s)puşi.
E-UAT nu-şi demonstrează eficienţa, stimabile!
Mulţi susţin că E-UAT Sistem Informatic Integrat nu este decât o altă nemernică găselniţă prin care „băieţii deştepţi” ai administraţiei publice să-şi poată „trage spuza pe turta lor”, prin asta înţelegând fie şi numai. Din cauze ce ţin de deontologia profesională, noi nu susţinem asta, ci doar că şi Consiliul Judeţean Ialomiţa derulează, începând cu data de 03.12.2013, data semnării contractului, proiectul ” E-UAT. Sistem informatic integrat, suport pentru dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice în judeţul Ialomiţa” -COD SMIS –CSNR 48411, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare nr. 1119/321/03.12.2013, încheiat cu Ministerul pentru Societatea Informaţională. Valoarea totală a proiectului este de 6.699.031 lei, adică aproape 67 de MILIARDE de lei vechi. Proiectul se implementează în localităţile: Amara, Căzăneşti,Fierbinţi Târg, Grindu, Roşiori, Dridu, Gârbovi, Jilavele, Maia, Mărculeşti, Moldoveni, Munteni Buzău, Movila, Stelnica, Traian, pe o durată de 18 luni. Printre obiectivele specifice este vizată şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice prin introducerea serviciilor on-line furnizate utilizatorilor, cetăţeni şi mediul de afaceri, prin asta înţelegând utilizarea de mijloace specifice TIC.
În condiţiile în care în aceeaşi situaţie ce denotă nu numai nerespectarea legii transparenţei decizionale, ci şi cheltuirea banilor publici fără ca, ulterior implementării proiectelor, cei ce alocă banii să şi controleze dacă beneficiarii au în vedere realizarea obiectivelor aşa cum au fost ele prevăzute în documentaţiile depuse la dosarul în baza căruia Uniunea Europeană a alocat fondurile nerambursabile, poate că n-ar strica să fie modificate legile care permit astfel de fentare a răspunderii, nu numai instituţionale ci, mai ales, individuale. Nu de alta, dar prea se joacă unii cu banii!