CJI a încheiat controversatele Cursuri…

* Unul dintre proiectele finanţate din fonduri accesate de la Uniunea Europeană este şi cel ce are ca obiectiv „ Creşterea eficienţei serviciilor publice din judeţul Ialomiţa, prin profesionalizarea personalului administrativ”. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) pare multora o găselniţă prin care şefii instituţiilor statului îi motivează pe salariaţi invitându-i în diverse plimbări ocazionate de aşa-zise Cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională.

Vineri, 20 februarie 2015 a fost ziua în care stimabilul Ilie Cioacă, în calitate de manager de proiect, a tras linie, a adunat, a scăzut, a plusat, chiar! În prezenţa majorităţii birocraţilor angajaţi în cadrul CJI şi a subunităţilor acestei instituţii, Ilie Cioacă şi-a exprimat mulţumirea, mai ales în ceea ce priveşte modul în care s-au derulat activităţile acestui proiect. Băgând la înaintare un catalog plin de fotografii care, chipurile, înfăţişează activităţile la care au participat cursanţii, lui Cioacă i s-a părut că va „rupe gura târgului” şi chiar va fi felicitat pentru idee. Numai că orice om care nu are vreun cât de mic interes meschin, se poate întreba de ce-au făcut aceşti birocraţi, pe banii noştri, atâtea excursii ? Căci, din zecile de fotografii, asta este ideea care se desprinde atunci când îi vezi pe birocraţii CJI, cum stau ei la pozat, frumos aşezaţi în faţa unor echipamente (calculatoare, imprimante, etc.) şi a unor materiale (genţi, pixuri, bibliorafturi şi vrafuri de dosare) care, chipurile, i-au ajutat să se perfecţioneze în vederea creşterii eficienţei muncii lor, bla, bla, bla.

O cheltuială legală, plină de imoralitate!

Proiectul vizând creşterea eficienţei muncii birocraţilor ce umplu încăperile Palatului Administrativ în care funcţionează CJI, a început în luna octombrie 2013 şi stă se încheie la începutul lunii viitoare. Pentru implementarea acestui proiect, Consiliul Judeţean Ialomiţa, prin grija şi implicarea activă a domnului Ilie Cioacă şi a domnului Cezar Vâlcan (cel care este reţinut în arestul Poliţiei pentru fapte de corupţie) a cheltuit aproape 11 (unsprezece) MILIARDE de lei vechi. Mai exact, 1.097.000 lei RON. Scriind de-atâtea ori şi văzând că, practic, prea puţine s-au schimbat ca urmare a implementării acestui proiect, aş fi putut foarte bine să concluzionez chiar că e bun de luat la puricat tocmai fiindcă e taman bun de aruncat. Mai ales că, în fapt, astfel de aşa-zise cursuri de pregătire profesională se pot lesne dovedi că nu au fost decât „praf în ochii” celor care încearcă să vadă şi dincolo de aparenţe. Ştiu, mă repet, toate aceste idei expunându-le ori de câte ori a fost nevoie să fie pus pe tapet stadiul în care se află „desfăşurarea de forţe” umane, chipurile, întru creşterea capacităţii lor de a se pricepe să folosească tot felul de noi programe oferite de IT şi, nu în ultimul rând, de a se comporta respectuos în faţa cetăţenilor care se adresează instituţiilor publice. De ce spun că şi acest proiect ce ni se anunţă cu surle şi trâmbiţe că-i aproape încheiat, ar putea fi taman bun de aruncat? Răspuns sincer: Fiindcă proiectele derulate sub ciuperca (nu e nici o aluzie la domn’ Ciupercă, dacă la asta v-aţi gândit!) PODCA, numai celor ce-au vehiculat cu ele şi/sau au fost parte integrantă ca beneficiari direcţi, nu li se pare că există interese obscure în iniţierea şi desfăşurarea unor asemenea proiecte care, la o adică, nu au şi nici n-ar trebui să aibă prioritate înaintea altor proiecte, aşa cum sunt cele ce vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere, a infrastructurii şcolare, sanitare, etc, etc. De ce îndrăznesc a considera că astfel de cheltuială este imorală? Răspuns sincer: Pentru că ştiu că atunci când se plâng de salariile „după buget, …mici”, onor birocraţii nu adaugă acestora, nici sporurile, nici cumulul de funcţii, nici chiar astfel de Cursuri datorită cărora ’mnealor se pre(a)umblă, când la munte, când la Mare. În atâţia ani, în repetate rânduri i-am auzit pe managerii unor astfel de proiecte, replicându-mi tăios: „Sunt bani europeni, doamnă! Cum era să nu-i accesăm? Dacă pentru asta sunt alocaţi, ce-aţi vrea? Să nu-i luăm, să nu-i cheltuim?”. Să ne înţelegem, însă; banii care vin de la Uniunea Europeană se datorează şi faptului că România plăteşte o cotizaţie deloc modică, atât în raport cu puterea de cumpărare a leului, cât şi în raport cu sumele pe care românii reuşesc să le încaseze drept fonduri nerambursabile. Acum c-aţi înţeles că, la o adică, românii nici n-ar avea de ce să pupe zgomotos bocancii celor care semnează tranşele de finanţare a proiectelor, să vă mai atrag o dată atenţia asupra „greutăţii” sumelor de bani şi, desigur, a domeniilor (de)servite din fondurile nerambursabile marca UE. Fac asta deoarece, de ani de zile, mi se tot sedimentează în minte ideea că sunt mult prea mulţi banii care se „toacă” pe fel de fel de pretins-desfăşurate cursuri la care, chipurile, au participat, ba cei care sunt marginalizaţi, ba cei ce (nu) sunt şomeri în căutarea unui loc de muncă, ca chiar sunt angajaţi nepricepuţi, fapt care musai determină tot felul de cheltuieli pentru a-i (re)califica la locul de muncă. Proiectul „Eficientizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale din judeţul Ialomiţa prin implementarea unei soluţii e-guvernare performante” a cărui valoare totală este de 6.732.958 lei, dar şi proiectul „E-UAT. Sistem informatic integrat, suport pentru dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice în judeţul Ialomiţa”, a cărui valoare este de 6.699.031 lei, ar trebui să fie luate la puricat, măcar pe latura oportunităţii şi, mai ales, cea a eficienţei unor astfel de proiecte ale administraţiei publice locale, judeţene şi naţionale. Aşadar, adunate, cele două sume înseamnă peste 130 de MILIARDE de lei vechi. Şi, nu ştiu de ce mă cam îndoiesc că proiectul care stă să se finalizeze în prima zi a lui Mărţişor, este parte integrantă a vreunuia dintre proiectele adunate mai sus. Chiar şi-aşa „integrate” şi tot reprezintă o mare cheltuială! Căci, adunând cele trei sume reprezentând banii alocaţi şi cheltuiţi pe cele trei proiecte expuse în acest articol de presă, vedem că sunt peste 145 de MILIARDE de lei vechi. Adică, bani, nu glumă! Şi când, la încheierea acestor cursuri de pregătire şi perfecţionare a birocraţilor (angajaţi în cadrul Consiliului Judeţean, a Direcţiei pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, şi salariaţi ai celor două Muzee şi Centrul Cultural „Ionerl Perlea” ), domn’ Cioacă mai şi raportează, sclifosindu-se, cu mândrie rezultatele măreţe mulţumind din inimă participanţilor, sigur că orice contribuabil se simte scârbit. Şi-asta, deoarece nu se vede nici o schimbare în ceea ce priveşte eficientizarea şi comportamentul birocraţilor. Numărul lor este la fel de mare, în birouri persistă acelaşi aer mirosind a „ mentă frecată” (să mă ierte angajaţii care muncesc cât să-i suporte şi pe intruşi!) şi, din păcate, cetăţenilor le sunt solicitate tot atât de multe hârţoage care s-ar putea dovedi inutile dacă n-am şti că motivul solicitării este scuza pentru o Organigramă atât de încărcată de personal format din rude, prieteni, lipitori de afişe, şi-alte „obligaţii” pentru a recompensa sponsorii la puşculiţa de partid. Iar dacă acest proiect este de sine stătător, tot mare este valoarea totală a celor trei proiecte ce au ca obiective presupus-desfăşuratele cursuri întru creşterea eficienţei salariaţilor la stat, în acelaşi timp cu scăderea birocraţiei. Cine spune altfel, e penibil şi mi-e teamă că, dacă proiectele ar fi luate la puricat, respectivii ar risca să pice şi-n penal!
IONICA GHINEA