O serie de studii ale universităţilor canadiene, americane şi britanice, publicate din 1997 până azi, au relevat declinul concentraţiei de nutrienţi din alimentele zilelor noastre. Lucrările, rezumate în studiul „Still No Free Lunch” de Brian Halweil, cercetător la Worldwatch Institute, confirmă dezvoltarea „caloriei vide”: grasă şi dulce, dar inutilă pentru sănătate, se arată într-un articol publicat online de ziarul Le Soir.
În timp ce în ţările dezvoltate aportul de calorii creşte, majoritatea alimentelor nemodificate pe care le consumăm – fructe, legume şi cereale – devin nişte cochilii goale pe plan nutriţional. Chiar şi în alimentele considerate sănătoase, vitaminele A şi C, proteinele, fosforul, calciul, fierul şi alte minerale sau oligoelemente s-au redus cu 25, 50 sau 100 la sută. Pentru a găsi calităţile nutriţionale ale unui fruct sau legume din anii ‘ 50, ar trebui să mâncăm azi jumătate de ladă.
Vitamina C : un măr de ieri = 100 de mere de azi. Pentru a găsi vitamina C din mărul de acum 50 de ani ar trebui să mâncăm 100 de mere în zilele noastre. Un măr din soiul Croncels consumat de bunicii noştri conţinea 400 de mg de vitamina C, indispensabilă pentru întreţinerea pielii şi a oaselor. Astăzi supermarketurile ne propun lăzi de mere Golden standardizate care au fiecare un aport de doar 4 mg de vitamină C. De o sută de ori mai puţin.
Vitamina A : o portocală de ieri = 21 de portocale de azi. Preţioasă pentru vedere şi pentru apărarea imunitară, vitamina A este în cădere liberă în 17 din 25 dintre fructele analizate de cercetătorii canadieni. Declinul este total pentru cartofii şi ceapa care sunt azi total lipsite de vitamina A. Acum jumătate de secol o portocală acoperea necesarul zilnic de nutrienţi recomandat în privinţa vitaminei A. Azi trebuie să mâncăm 21 de portocale pentru aceeaşi cantitate de vitamina A. La fel cum o piersică din anii 50 este egală cu 26 de piersici de azi.
Fier : carnea din zilele noastre conţine de două ori mai puţin fier. Friptura din zilele noastre conţine mai puţin micronutrienţi decât acum 50 de ani, se arată în studiul cercetătorului american David Thomas, publicat în revista Nutrition & Health. La fel se întâmplă şi cu cerealele şi cu laptele, care şi-a pierdut „acizii graşi esenţiali”.
Calciu : de patru ori mai puţin prezent azi în broccoli. În timp ce ruda conopidei venită din sudul Italiei conţinea 12,9 mg de calciu pe gram în 1950 – indispensabil construcţiei osoase şi coagulării sângelui – această legumă nu mai conţinea decât circa 4,4 mg în 2003, potrivit unui studiu al Universităţii din Texas; de patru ori mai puţin. Ar trebui să punem de şase ori mai mult broccoli în mâncare azi pentru a obţine acelaşi efect ca acum 50 de ani. Din 25 de legume studiate de echipa de cercetători canadieni, la 80% s-a constatat un declin total la valorile de fier şi calciu.
Factorii acestui declin sunt multipli. Solul mai sărac, legume culese prea timpuriu, tratamente de conservare mai frecvente, creşteri forţate, dopate cu îngrăşăminte şi o diminuare a diversificării în funcţie de creşterea lor rapidă, sau de rezistenţa la paraziţi.
Agricultura bio ar putea fi soluţia la această problemă, notează Brian Halweil în acest studiu. „Alimentele bio conţin semnificativ mai multă vitamină C, fier, magneziu, fosfor şi alţi nutrienţi. Totuşi dacă agricultorii bio dezvoltă un sistem cu un randament comparabil exploatărilor convenţionale, avantajele nutriţionale ale produselor se vor reduce”, a avertizat el.
Acelaşi lucru se va întâmpla şi dacă produsele bio sunt culese înainte de a fi coapte. Singura strategie pentru a avea cât mai mulţi nutrienţi în farfuriile noastre este alegerea unor produse devenite mature în mod natural, nu forţat, şi să pornim în căutarea soiurilor vechi şi uitate. O adevărată epopee, conchide ziarul.