Artificiul de marketing prin care românii sunt ameţiţi de cap în preajma sărbătorilor de iarnă nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni şi într-o ţară în care consumatorul final ar face un minim de efort împreună cu gelatina din cutia craniană, nici nu ar trebui să funcţioneze. Este vorba despre mult aşteptatul eveniment anual supranumit Black Friday sau mai pe româneşte Vinerea Neagră care are un singur scop: să uşureze cât mai mulţi cetăţeni de cât mai mult capital. Un fel de doliu naţional pentru portofele, portmonee şi conturi bancare.
Scurt istoric „Black Friday”
Termenul „Black Friday” marchează în istoria SUA mai multe prăbuşiri ale pieţei economice de pe piaţa americană. Termenul s-a conturat, pentru prima dată la 24 septembrie 1869, când bursa de la New York s-a prăbuşit, iar căderea a fost cauzată de doi speculatori – Jay Could şi James Fisk oamenii care prin mită şi înşelăciune, au preluat controlul pieţei aurului. Un alt eveniment asociat cu o zi neagră a fost şi 24 octombrie (Black Thursday – Joia Neagră), atunci când bursa SUA a deschis în scădere cu 11%. Acesta a fost momentul în care „Marea criză economică“ a început. În anii ‘60 însă, presa vremurilor din State Unite ale Americii a folosit „Black Friday“ pentru a accentua perioada ca fiind una a cumpărăturilor de după Ziua Recunoştinţei. Mai apoi, respectiv în anii ’90 acest termen a fost transformat într-unul din ce în ce mai popular, astfel „sărbătoarea” a intrat în cultura capitaliştilor americani. Tot atunci au început să preia și televiziunile subiectul şi să îl transforme într-un fenomen de isterie națională şi chiar internaţională. (sursa:Wikipedia)
O zi neagră pentru fiecare român
Implementat în anul 2011, evenimentul care marchează startul isteriei naţionale în ceea ce priveşte achiziţia lucrurilor inutile la supra-preţ dar cu mască de preţ redus cu până la 90%, a fost importat în România de eMag şi Flanco (da, sunt mai mult sau mai puţin una şi aceeaşi firmă). Inventat peste ocean, evenimentul Black Friday avea drept scop epuizarea stocurilor pentru produsele de top dar mai vechi din punct de vedere al anilor de producţie, produse care nu se mai vindeau şi care cu aceast prilej erau comercializate la un preţ accesibil oamenilor. Cocoţate pe gardul occidental, magazinele online din România au „furat meserie” de la boşii americani dar nu s-au mulţumit doar să scape de produsele care nu performeză ci au hotărât să facă şi profit de pe urma lor, astfel că au apărut falsele reduceri. Conform datelor preliminare, anul acesta în perioada 17-19 noiembrie eMag a vândut produse în valoare totală de peste 78,5 milioane de euro consolidându-şi poziţia de lider al pieţei electronicelor şi electrocasnicelor din punct de vedere al vânzărilor online.
Studiu de caz: uite reducerea, nu e reducerea
Se ia una bucată frigider Beko având „nume de cod” GN 163221S şi se instalează un addon foarte inteligent în browserul de internet (dezvoltat de cei de la Pricy.ro). Acest addon foloseşte un algoritm complex care colectează şi afişează preţurile produselor comercializate pe site-uri cu până la maxim doi ani în urmă. Conform retailerului, produsul pe care noi l-am ales întâmplător drept exemplu la momentul redactării acestui material (17 noiembrie 2017) costă 3.299,99 lei. Potrivit vânzătorului, preţul de dinainte de Black Friday a fost 3.999,99 în prezent cumpărătorul putând beneficia o reducere de 17% faţă de preţul iniţial. Fals! Conform „micului ajutor” în data de 17 mai 2017 acelaşi produs era vândut la preţul de 2.979,99 lei iar pe data de 21 iunie 2017 comerciantul vindea produsul la preţul de 2.999,99 lei. 
„Şmenul” intervine însă pe data de 26 octombrie 2017 atunci când produsul se scumpeşte brusc la 3.899,99 lei urmând ca de celebrul „Black Friday” preţul să scadă în fapt cu 17% dar totuşi să fie mai scump decât în altă perioadă a anului. Aşadar unul dintre jucătorii importanţi de pe piaţa de retail din România face mai mulţi bani profitând de instrumente de marketing cel puţin dubioase precum şi de naivitatea oamenilor, iar exemplele pot continua la nesfârşit. Desigur nu spunem că din oferta acestuia nu fac parte şi produse cu un real discount faţă de preţul precedent, dar indiferent de cât de multe produse cu preţ redus pe bune ai tu ca magazin, nu îţi poţi permite din poziţia de lider de piaţă să simulezi reduceri pe anumite segmente. Toate acestea sunt posibile numai din cauza legislaţiei din domeniu care este plină de lacune, care prevede ca preţul de vânzare al unui produs aflat în campania de reduceri să fie mai mic decât preţul comercializat cu 30 de zile anterior. Cu alte cuvinte îndeamnă vânzătorii să pună un preţ exorbitant cu 30 de zile înainte de Black Friday, să nu vândă mai nimic iar apoi să vândă la supra-preţ urmând să-şi acopere pierderile survenite în cele 30 de zile cât au ţinut preţul sus din diferenţa de preţ „mincinoasă”. Şi asta se întâmplă încă din anul 2013. Fabulos câtă incompetenţă şi prostie patentată zace în guşaţii şi duduile de la Oficiul Concurenţei şi ANPC ! Trebuie subliniat faptul că oamenii trebuie să conştientizeze faptul că nu totul este exact ceea ce pare a fi, mai ales în mediul virtual şi dacă vor cu adevărat să cumpere un anume produs la un preţ redus, trebuie să-şi facă „temele”.
Victor Ghinea