Banii UE pentru promovarea turismului la Amara au fost „îngropaţi“ în „nămol“

În fiecare zi, pe toate canalele media, se vorbeşte despre gradul minuscul de absorbţie al fondurilor europene de către ţara noastră. La nivel judeţean, avem totuşi un campion, oraşul Amara, o localitate micuţă de tip staţiune balneară ce în prezent se poate „lăuda“ doar cu raţionalizarea livrării de apă către populaţie. Şi, în plus, Primăria mai poate bifa fără probleme primul loc pe judeţ la cheltuirea fără rost a unei părţi a fondurilor europene, circa 8 miliarde lei vechi, pe un proiect de promovare a staţiunii care are oricum numărul de turişti asigurat prin Casa de Pensii sau sindicate. Pe ce anume s-au dus banii europeni vom detalia în cele ce urmează.

Manual de „tocat“ fonduri europene

În tot judeţul şi, dacă stăm bine să ne gîndim, chiar şi prin ceva regiuni din România, se ştie că oraşul Amara este unul dintre campionii la atragerea fondurilor europene. Sursă de apă, parc dendrologic şi servicii de promovare la nivel naţional a staţiunii cu acelaşi nume, iată doar cîteva dintre direcţiile unde primarul Victor Moraru a identificat nevoia localităţii de infuzie de capital din fonduri UE. Şi, cum îi stă bine oricărui campion, care fără investiţii nu poate progresa, edilul Moraru a ales calea cheltuirii unor sume impresionante în direcţii numai de domnia sa ştiute. Pardon, şi de firma care s-a ocupat de administrarea banilor europeni la capitolul promovare a staţiunii, AD Media Group SRL Iaşi, o societate despre care nici măcar „băiatul“ ală care ştie tot, „goagăl“ parcă-i zice, nu a auzit mai nimic, darmite noi cetăţenii. În aceste condiţii, Eleonora Acostoaiei şi Cristian Damian, reprezentanţii firmei moldovene, au avut aproape deplină libertate să se „joace“ cu fondurile publice, desigur în liniile trasate de primarul Moraru. Pentru că, după ce firma a avut o activitate, potrivit Ministerului de Finanţe, „demnă“ de o societate de apartament, dintr-o dată, cifra de afaceri a AD Media Group a explodat proporţional cu banii europeni prevăzuţi a fi cheltuiţi din fonduri europene. Eficienţa? Zero barat, pentru că suma totală de peste 8 miliarde lei vechi n-a avut vreun turist în plus staţiunii Amara, axată pe biletele de tratament prin Casa Naţională de Pensii sau sindicat. Aşa se face că, spre exemplu, noi am intrat în posesia caietului de sarcini al licitaţiei desfăşurate în urmă cu ceva vreme pentru serviciile de promovare ale staţiunii Amara. După ce ne-am făcut cruce şi ne-am, rugat bunului Dumnezeu să ne păzească de ceea ce aveam să citim, am ajuns în pragul unei crize de identitate cînd am lecturat pe ce anume s-au cheltuit fondurile europene. Aşadar, două conferinţe de presă, două comunicate de presă publicate în ziare locale, o informare asupra proiectului şi articole de presă încă nepublicate însumează două mii de lei, de aici înţelegînd apetitul unor colegi de breaslă de a-l „peria“ de scame pe primarul Moraru în diverse perioade ale anului, în special în an electoral. Dar, dincolo de „ciozvîrtele“ aruncate de administraţia locală din Amara către media, ne sar în ochi cheltuielile cu ceva tîrguri la care s-au încasat, culmea, şi diurne. Bursa Naţională de turism balnear de la Braşov a adus cheltuieli zilnice cu diurnă pentru cîte 5 persoane, rămase neidentificate încă dar despre care bănuim cine sînt, Tîrgul de Turism Bucureşti n-a „scăpat“ nici el de plata diurnei, de această dată pentru cîte 6 persoane, dar cel mai mult a costat închirierea standurilor, cîte 27 milioane lei vechi în fiecare zi la Braşov, rezultînd un total de 160 milioane lei vechi şi cîte 36 milioane lei vechi pe zi la Bucureşti, unde s-au „evaporat“ 360 milioane lei vechi. Despre cazarea participanţilor nici nu mai vorbim, pentru că ea a costat minim 150 milioane lei vechi, cam cît un concediu de lux într-o staţiune din străinătate. Deplasările în cadrul proiectului de promovare au fost şi ele cuantificate, fiind „aruncaţi“ pe fereastră minim 6,5 milioane lei vechi în fiecare lună, chipurile pentru deplasări locale. Dar, cei mai mulţi bani s-au „tocat“ pe spoturi TV, minim 30 de secunde pe zi timp de trei săptămîni în doi ani, adică fix 2,56 miliarde lei vechi, la care se adaugă costurile cu ceva expoziţii de fotografie prin Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea“, unde s-a „înghiţit“ aproape un miliard lei vechi, dar şi un studiu de marketing privind piaţa turismului balnear, pe cît de scurt pe atît de ineficient, de vreo 150 milioane lei vechi. Costurile cu „dezmăţul“ numit festivalul clătitelor ori al nămolului sau altele asemenea au atras după ele alţi bani europeni irosiţi, mai exact 1,5 miliarde lei vechi, deşi sîntem tare curioşi ce documente justificative au fost introduse prin contabilitatea Primăriei Amara. Dar, lucrurile nu se opresc aici, pentru că, potrivit aceluiaşi document la care am făcut referire la început, alte sume impresionante s-au dus pe hîrtii, despre care, probabil, nimeni nu poate certifica sub semnătură că ele au şi existat în realitate. 50 de bannere publicitare stradale, 10 mii de foi volante color, 10 mii de fluturaşi color, 6 mii de pliante, 600 de afişe, o mie de cataloage bilingve, dar şi 8 mii de scrisori personalizate au costat peste două miliarde lei vechi în cadrul proiectului. Cu cît a crescut numărul de turişti graţie acestui proiect de promovare ne pot spune doar reprezentanţii hotelurilor din Amara, însă noi bănuim că respectivii plîng cu ambii ochi după explozia prognozată iraţional de Primărie.

 George ŞEITAN