Criza economică determină, inevitabil, crize sociale. Raportul recent al Comisiei Europene privind sărăcia arată că, în România, 40% din populaţie este ameninţată de sărăcie. Un alt raport european atrage atenţia asupra situaţiei femeilor în timpul crizei. Raportul european referitor la droguri semnalează explozii de cazuri noi de infecţie cu HIV la consumatorii din România şi Grecia.
Răspunsul la aceste probleme încă se lasă aşteptat. Dimpotrivă, în România, serviciile sociale şi medicale pentru cei care sunt vulnerabili sunt deja în colaps. Nu vorbim de ajutoarele financiare pentru persoanele în vulnerabilitate, ci de puţinele creşe gratuite, centre de zi pentru persoane dependente, servicii de suport stradale, adăposturi de noapte, case de copii, servicii medicale pentru comunităţi sărace sau pur şi simplu informare şi consiliere pentru cei care sunt în blocaj. Tot mai multe astfel de instituţii, mai ales cele non-profit, nu mai există.
„ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA, o organizaţie care de 21 de ani asigură servicii socio-medicale pentru mii de persoane aflate în situaţii critice, este silită să îşi reducă activităţile pentru că finanţările externe pentru servicii s-au redus şi pentru că instituţiile statului român oferă de ani de zile doar promisiuni (în cazul fericit), nu şi sprijin real”, spune Liana Velica, coordonator de program la ARAS.
Societatea civilă din Franţa şi din multe alte ţări s-a coalizat şi a căutat soluţii. Taxa Robin Hood este una dintre ele, gândită ca instrument internaţional de taxare cu 0,05% a tranzacţiilor financiare speculative şi utilizarea banilor colectaţi exclusiv pentru reducerea crizei sociale şi umane determinate de criza economică. Vincent Pelletier, Director General al Coaliţiei Internaţionale SIDA „PLUS” spune: „La nivel european, ideea taxei Robin Hood a avansat spectaculos, fiind deja acceptată de Parlamentul European, dar încă avem nevoie de sprijin pentru ca această taxă să fie aplicată şi să îşi îndeplinească scopul cu adevărat: taxarea finanţelor pentru o lume mai justă, mai sănătoasă.”
Taxa Robin Hood porneşte de la responsabilitate socială, echitate şi, nu în ultimul rând, sănătate pentru societate – dat fiind că o comunitate ai cărei membri sunt vulnerabili este în ansamblul ei o comunitate nesigură, bolnavă.
„Societatea civilă din România trebuie să reacţioneze, are dreptul acesta pentru că, de ani, asigură servicii sociale, apară cetăţenii, contribuie la PIB. Deja alături de noi vin şi alte organizaţii care susţin taxa Robin Hood şi care consideră că este momentul să vorbim de solidaritate socială şi, de ce nu?, de recunoaşterea organizaţiilor non-profit ca parteneri de încredere ai statului, nu doar ca punct bifat pe agenda europeană”, declară Maria Georgescu, directorul ARAS, asociaţia care pledează pentru implicarea României în susţinerea acestei taxe internaţionale.