Deşi iniţial, în anul 2002, a fost gândit ca un program social , 
„cornul şi laptele” a ajuns un program general, în prezent fiind un program pentru toţi elevii din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Cu toate acestea, el este un program aflat într-un fel de cădere liberă, din mai multe puncte de vedere, mai ales văzut prin prisma sărăciei în care NU se zbat chiar toţi elevii din judeţul Ialomiţa.
Chiar Guvernul României, afirmă într-un raport recent următoarele aspecte: „În prezent, peste 2 milioane de elevi din clasele preşcolare – clasa a VIII-a primesc zilnic un corn şi 200 ml de lapte în cadrul programului Cornul şi Laptele. Costul unei porţii de corn şi lapte ajunge la 1,17 lei+TVA, ceea ce înseamnă că un corn costă 0,34 lei+TVA, iar o porţie de lapte ajunge la 0,77 lei+TVA. În total, pe lângă banii luaţi de la Uniunea Europeană pentru lapte, Guvernul alocă anual 435 de milioane de lei pentru programul „Cornul şi laptele”. Valoarea porţiei de lapte şi corn de 1,17 lei+TVA nu a mai fost actualizată din 2008, deşi preţul de achiziţie a laptelui de la producători s-a dublat, ceea ce a scăzut atractivitatea programului pentru producători şi a afectat calitatea produselor oferite în program”. Pornind de la zicala militărească „ ordinul se execută, nu se discută”, Consiliul Judeţean Ialomiţa a alocat în anul 2016, suma de 6.474.000 lei pentru gustarea din şcolile ialomiţene. Aşadar la capitolul „produse lactate distribuite elevilor”, pentru municipiul Slobozia, în anul şcolar 2015-2016 s-a decontat până la acest moment suma de 53.687 lei, furnizor fiind S.C. Dorna Lactate S.A. din judeţul Suceava. Pentru Urziceni a fost cheltuită suma de 182.275 şi are ca furnizor S.C. Lactate Bicos S.R.L. din judeţul Timiş. În ceea ce priveşte vestitul corn, 
care se dă copiilor din şcoli, pentru Slobozia s-au cheltuit, până în prezent, 100.490 lei. Pentru Urziceni 67.523 lei, iar pentru Ţăndărei suma de 79.395 lei, în toate cele trei oraşe, furnizor omniprezent şi câştigător detaşat fiind S.C. Agrosemcu S.R.L. din judeţul Prahova. Ceea ce nu înţelegem, noi presa, dar mai ales noi cetăţenii, este motivul pentru care Consiliul Judeţean Ialomiţa nu procură aceste „mese copioase” de pe plan local? De ce trebuie să fie hrăniţi copiii ialomiţenilor, cu lapte adus tocmai din judeţul Suceava sau judeţul Timiş, când avem producători autohtoni de lapte şi corn ? Conform raportului menţionat mai sus, acelaşi reprezentant al guvernului mai spunea faptul că: „Din punct de 
vedere economic, programul naţional „Cornul şi laptele” este una dintre cele mai importante măsuri de sprijin economic pentru producătorii de lapte din România.” Acestea fiind spuse, nu putem să ne întrebăm, noi cetăţenii următoarele: De ce preferă CJ Ialomiţa să sprijine economic producătorii de lapte şi cornuri din alt judeţ, în defavoarea celor care îşi plătesc taxele şi impozitele pe meleagurile ialomiţene? Şi, după cum am aflat de-a lungul anilor trecuţi, acest caz nu este unul singular. Sperăm însă să fie printre ultimele, în anii ce vor urma!
Victor GHINEA