Rocada între doi patroni care fac afaceri cu statul fi-va prezentată ca fiind în beneficiul statului, desigur!
Cu ani în urmă, desprinsă din clădirea situată lângă Piaţa Cuza Vodă, cea în care azi funcţionează doar Camera de Comerţ şi Industrie Ialomiţa, instituţia şi-a găsit adăpost în locaţia pusă la dispoziţie de omul de afaceri Cornăţeanu, situată în zona Gării, pe strada despre care când vine vorba, oamenii o prezintă ca fiind cea „care duce către Penitenciar”… Noi, aici, în ziarul Ştirea am mai scris despre acel spaţiul generos închiriat oneros, în sensul că onor conducerea instituţiei ce poartă denumirea „Registrul Comerţului” a acceptat o chirie care unora, deloc puţini, li s-a părut cam „piperată”. Ca să nu zicem supraevaluată, că s-ar putea să greşim termenul investiţional!
Oamenii nu uită, presa nu iartă!
Ani de-a rândul SC CONSIROM a încasat de la stat bani suficienţi cât să i se mărească afacerea graţie şi a acestui „condei”, nu numai a condeielor cu care, ani de-a rândul, s-au semnat Contractele de licitaţie în baza cărora au fost semnate Contractele de lucrări ce figurează în palmaresul firmei de construcţii aparţinând patronului Mimi Cornăţeanu. Azi, nu reiterăm lucră(tu)rile care apar şi în dosarele penale instrumentate (şi nu prea!) de organele (in)competente. Azi doar prezentăm ştirea potrivit căreia Registrul Comerţului şi-a schimbat proprietarul. În sensul că imobilul în care R.C îşi va desfăşura activitatea aparţine unui alt om de afaceri, doar că mult mai potent, afacerile lui având „vână” în chiar străfundurile proprietăţilor aparţinând statului de dinainte de ’89. Este vorba despre firma CARGO condusă de binecunoscutul patron Costel Olteanu, om de afaceri care nu mai pridideşte cu lucrările (de)săvârşite cu banii statului. Ce-are Olteanu cu statul de dinainte de aşa-zisa Revoluţie? Aşa-i, că nu toţi ştiu cine, ce şi cum s-a mătrăşit, după 1989, ceea ce în vremea comuniştilor era considerat „bun al întregului popor”! Iată un motiv pentru o foarte scurtă trecere în revistă a permutărilor şi aranjamentelor efectuate în documentele patrimoniale şi, pe cale de consecinţă, financiar-contabile întocmite în SC CONSTRIF S.A. Dacă vă întrebaţi de unde vă este cunoscută această denumire, vă aducem aminte că această firmă a fost condusă de un alt om de afaceri, pe numele lui Cornel Anghel. Pentru cei care nu ştiu, facem precizarea că Olteanu şi Cornel Anghel au fost cei care, după Revoluţie, s-au trezit stăpâni peste ceea ce înainte de ’89 aparţinuse binecunoscutei unităţi economice ce purta denumirea de IEELIF. Unul şef, celălalt secund, aceşti „băieţi deştepţi” au condus în aşa fel încât în majoritatea afacerilor, beneficiar-PLĂTITOR să le fie tot Statul, cu bugetul lui doldora de bani publici strânşi din impozitarea altor oameni de afaceri şi, desigur, din birurile pe care le plăteşte populaţia… Doar că, aşa cum „se întâmplă şi la case mai mari”, de la un timp, cei doi au apucat fiecare pe drumul lui. Olteanu a înfiinţat firma CARGO, cea care, printre acareturile comuniste „şi-a tras” şi ditamai clădirea PROIECTĂRI, cea de lângă Spital, cea în care ani de-a rândul a tronat SC PRORENT – firmă vândută …şi „vândută”, despre care, recunoaştem făcându-ne mea culpa, prea puţin am scris şi noi, la vremea la care s-au săvârşit faptele…! Cornel Anghel a înfiinţat firma CONSTRIF. Mai apoi, din motive pe care le vom dezbate în alt articol (fie şi numai din cauză că prea cred cei doi că „lumea-i proastă şi nu se prinde” că, în fapt, ei nu-s nici aşa mari strategi economici, nici mai harnici decât alţi oameni de afaceri, ci doar au fost „mână în mână cu conducerea de Partid şi de Stat”) firma CONSTRIF S.A. a intrat în insolvenţă, în restructurare, în dizolvare, în…conul de umbră menit a fi propice pentru ca să fie „trasă pe dreapta” şi, în „trafic” să intre o altă firmă condusă de acelaşi Cornel Anghel. Nu ştim care mai este regimul jur
idic al clădirii în care funcţionează ITM Ialomiţa. Că parcă tot Anghel i-a fost „naşul”, nu?
Da’ chiria? Cât e chiria? Dincolo era mai ieftin?
Cum spuneam, Registrul Comerţului se mută zilele acestea într-o nouă locaţie. Situată pe str. Gării noi, nr. 5, locaţia nu ştim dacă este mai mare, dar, cică, s-ar percepe o chirie mai mică. Iar domnul Constantin Bratu – director peste instituţia ce poartă denumirea „Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa” – vrea să lase impresia că ţine la banii statului, chit că ani de-a rândul a scos din conturile instituţiei purcoi de bani pentru a plăti chirie babană către barosanul Mimi Cornăţeanu. Câţi angajaţi mai sunt acum, dacă spaţiul mai trebuie să fie tot atât de vast din moment ce pare să fi mai scăzut volumul de înregistrări şi modificări în ceea ce priveşte funcţionarea firmelor, care este chiria pe care R.C. urmează să i-o plătească noului proprietar, sigur că ne interesează să aflăm şi, prin urmare, vom întreba şi, desigur, vom consemna! Şi-asta, deoarece noi ştim că în clădirile ce fac parte din patrimonul statului s-ar fi putut găsi locaţii pentru a funcţiona şi această instituţie! Şi mai ştiu şi alţii! Şi-atunci, cum am putea să-i convingem pe cei ce bănuiesc că, în fapt, şi această mutare face parte din planul de guvernare judeţeană şi locală, prin care oamenii de afaceri sunt (răs)plătiţi pentru…ca, la rândul lor, să aibă din ce sponsoriza puşculiţele partidelor, nu? Sigur că este posibil ca domnii mai sus menţionaţi să nu fie autorii nici unui compromis financiar! Dar, atâta vreme cât prea numai aceşti 4-5 „biznismeni” sunt buni specialişti, şi nimeni nu se întreabă dacă nu cumva dintr-o necontrolată şi nepedepsită suprataxare îşi dezvoltă patriomoniul „pus la bătaie” în perfect-pliabilele condiţi de participare la licitaţiile alea…, noi care înţelegem că de-aia şi sunt „şi harnici, şi darnici” , sigur că nu putem crede că mutarea sediului nu este o strategie public-privată oneros băgată-n în plată…!
IONICA GHINEA
P.S. Chiar am încercat să obţinem un punct de vedere oficial exprimat de domnul Bratu, dar ne-a fost, practic, imposibil de obţinut legătura telefonică. C-aşa se întâmplă când se mută omul…!