Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare s-a 
adâncit la 426,3 milioane de euro, de 3,8 ori mai mare faţă de soldul negativ înregistrat în acelaşi interval din 2015, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
În perioada menţionată, România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1,557 miliarde de euro, în scădere cu 7,3% faţă de perioada corespunzătoare din 2015, în timp ce importurile au urcat până la 1,983 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 10,6%. Ce importăm? De toate! Totuşi, fiindcă există o statistică, se ştie că pe primele locuri în structura importurilor s-au situat carnea de porc, produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi, dar şi ciocolata. Ce exportăm „la capul gol”? Adică, în sensul că, nu de puţine ori, şi fără documente financiar-contabile care ar atrage după ele impozitarea? Păi, exportăm ceea ce dintotdeauna a făcut ca România să fie considerată „grânarul Europei”. În primul rând, grâul şi 
porumbul, dar şi tutun, ţigarete şi multe „alea-alea” pe care chiar şi „Organele” cu atribuţiuni de control le ştiu, darămite statisticienii, dar…
VOX POPULI…
http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Raport_activitate_APIA_2015_PT_SITE.pdf este adresa site-ului în care APIA – structura centrală – raportează cu mândrie ce de bani a cheltuit cu măsurile, submăsurile, pachetele de măsuri, într-un cuvânt cu PLĂŢILE către proprietarii/deţinătorii/lucrătorii milioanelor de hectare de teren arabil/agricol, dar şi către crescătorii speciilor ce intră în regnul animal…Intraţi pe acest site şi veţi înţelege ce înseamnă hăţişul informaţiilor servite public astfel încât să pară că Statul dă dovadă de transparenţă în cheltuire banilor şi, totuşi, să fie aproape de nedesluşit, tocmai fiindcă sunt multe „căprăriile” ce-au fost, parcă, special gândite spre a nu putea „desţeleni” informaţia. Ştim cu toţii că an de an cei care au făcut din domeniul agro-industrial o afacere se arată nemulţumiţi de nivelul subvenţiilor. De la un timp, însă, după ce au văzut ritmul de îmbogăţire al agricultorilor, alte categorii socio-profesionale se-arată din ce în ce mai nemulţumiţi de subvenţionarea pe care, din interese politice, de castă, guvernanţii o alocă, în mod discreţionar şi fără a impune criterii de performanţă fermierilor…Căci, spun contribuabilii, de ce să tot dăm subvenţii ca proştii, dacă importăm foartze mult, iar ce exportăm este mult mai mult decât în actele financiar-contabile? Ca să nu mai vorbim că agricultorii sunt beneficiarii, nu numai ai subvenţiilor, ci şi ai facilităţilor 
fiscale „fără număr”?
Ce spun oamenii de rând? Ce să mai spună, dacă au înţeles că „nu se pot pune” cu această clică politico-economică, respectiv cea din categoria agricolă. Concentrând spusele lor într-o singură frază, nici aia prea lungă, titrăm : „ Să dăm fermierilor subvenţii pentru ca importul/exportul să ne fie în pagubă numai nouă, nu lor? Atunci ce-am câştigat la Revoluţie? Am schimbat comuniştii cu boierii?”