Proiectul SOLIDAR – altă prea mare cheltuială marca DGASPC Ialomiţa

Vreme de 2 ani, conducerea Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa a fost umăr lângă umăr cu reprezentanţii unei Asociaţii (ONG) şi, împreună, au cheltuit din banii publici, accesaţi din fonduri ale Uniunii Europene, peste 13 MILIARDE de lei vechi.

Multora dintre cetăţeni le este cât se poate mai clar că directorul Marcu Paul şi adjunctul domniei-sale, domnul Nicu Badea au prins gustul banilor cheltuiţi pe Cursuri de tot felul, pentru tot felul de categorii socio-profesionale. Şi dacă nu ne grăbim să credem ceea ce spun din ce în ce mai mulţi, şi-anume că mare parte din ceea ce se întâmplă dincolo de pereţii acestei instituţii „nu miroase a bine”, când vine vorba despre percepţia noastră, ne grăbim să spunem că şi nouă ni se pare cel puţin sfidătoare activitatea DGASPC desfăşurată pe tărâmul aşa-zisei pregătiri profesionale a unor categorii sociale.

Pe site-ul www.ziarulstirea.ro puteţi citi şi alte variaţiuni pe aceeaşi temă, cea a proiectului. Totuşi, pentru a nu vă pune să „navigaţi” în marea de articole urcate pe Internet, facem cuvenitele precizări: Proiectul „SOLIDAR” este susţinut din banii accesaţi din fonduri nerambursabile având ca sursă bugetul Uniunii Europene, la care şi România cotizează. Adică, noi, toţi, cotizăm! Punctez acest aspect trăgând nădejdea că va înţelege şi domnul director Marcu Paul de ce „ne doare” pe noi.
Finanţator al acestui proiect este Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane „Investeşte în oameni” Da, este sloganul acela pe care l-aţi tot auzit pe unele canale media, televiziuni şi radiouri care, la momentul oportun, vor sări să apere interesele de partid şi de stat care le-au băgat în conturi sume de bani pentru aşa-zisa publicitate de care, cică, avea nevoie acest proiect.

Vorbe goale, braşoave, frecţii…

Ca majoritatea proiectelor cu finanţare UE, şi-acesta pune în centrul atenţiei aşa-numitele „grupuri vulnerabile” pentru care, chipurile, se zbat autorităţile locale, judeţene şi naţionale. Prin acest proiect, domnul Marcu Paul, domnul Nicu Badea şi oamenii de bine care reprezintă Asociaţia CRIPS (Centrul de Resurse şi Informaţii pentru Profesiuni Sociale) ne-au spus – în scris! – că s-a urmărit „ Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”. POSDRU /118/6.2/G/124561. Că obiectivele (general şi cele specifice) au urmărit „Facilitarea accesului la formare şi integrare/reitegrare a persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii (în special a celor provenite din comunităţile rurale sau izolate), în scopul evitării excluziunii sociale, marginalizării şi discriminării…” , bla, bla, bla!
Şi cum trebuie „băgate la înaintare” şi nişte cifre, pentru ca să pară veridică toată treaba, cei doi parteneri în această afacere derulată pe bani publici, mai precizează că în ecuaţie intră „ Dezvoltarea de programe specifice pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a 210 persoane aparţinând grupurilor vulnerabile din judeţul Ialomiţa , din care: 60 de persoane de etnie romă şi 150 de persoane care provin din familii cu mai mult de 2 copii, inclusiv monoparentale. Facilitarea accesului la ocupare şi implementarea de măsuri de acompaniere în vederea identificării şi menţinerii locului de muncă…”.
Aşa cum se obişnuieşte, DGASPC şi CRIPS au plătit nişte firme pentru a confecţiona şi tipări nişte mape în acre să fie băgate nişte plinte care, în fapt, nu sunt de folos decât, cel mult, jurnaliştilor decişi să-şi mijească ochii pentru a distinge scrisul acela penibil de mic…De ce e scris aşa de mic, aproape ilizibil, pricepe şi-un prost, desigur! Cât priveşte fotografiile acelea (în care se văd nişte oameni, fie aşezaţi în bănci, fie prestând nu ştiu ce munci), atâta timp cât, deşi am rugat conducerea DGASPC şi pe cea a CJI, nu am fost invitaţi să vedem, în timp real, unde, cine, cât timp au dobândit noi cunoştinţe profesionale, ne rezervăm dreptul de a suspiciona că pozele sunt realizate doar aşa „la impresia artistică” şi nimic mai mult!
Pentru că această „facere de bine” trebuie aplaudată ca fiind rodul politicilor conducerii de partid şi de stat, domnul Marcu Paul, salariat al Consiliului Judeţean Ialomiţa, a desfăşurat şi două conferinţe de presă. Adunând în sala mică a Centrului Cultural „Ionel Perlea” un număr de participanţi – direct şi/sau indirect – la implementarea acestui proiect, dar şi invitând conducerea de partid şi de stat să presteze niscaiva „alocuţiuni” în care să-şi mulţumească unii altora, domnul Marcu Paul a mai bifat o acţiune socio-financiar-politică extrem de profitabilă, nu pentru cursanţi, nici pentru mediul de afaceri, ci pentru ei şi firmele alea…

POSDRU – un filon prin care se scurg bani…

Sigur că e mai greu de demonstrat că, în realitate, aceste firme sunt agreate de către domnul Marcu, fie fiindcă are, la rândul lui, tot felul de interese, fie fiindcă nu are încotro, domnia-sa fiind supus al „Înaltei Porţi” care este Consiliul Judeţean Ialomiţa, instituţie condusă până nu de mult de „prea cinstitul” Silvian Ciupercă – preşedintele cercetat pentru corupţie şi abuz în funcţie. Sigur că e greu de demonstrat că, în realitate, cursanţii sunt nişte bieţi oameni care se lasă folosiţi, unii crezând şi, mai ales, trăgând nădejde că o hârtie care să ateste că au absolvit nu ştiu care curs, chiar contează în ochii patronilor, atunci când firmele anunţă angajări. Din păcate pentru ei, angajatorii ştiu şi că aceste cursuri nu scot „meseriaşi”, aşa că nu dau doi bani pe pregătirea profesională a cursanţilor, decât după ce aceştia dau o probă. Sigur că e mai greu de demonstrat că mare parte din bani se scurg – dacă nu ilegal, atunci, măcar, imoral! – în buzunarele celor care mânuiesc aceste proiecte. Dar, nu e imposibil! Şi demonstraţia ar putea începe prin a li se cere celor ce implementează astfel de proiecte să pună la dispoziţia Organelor de cercetare LISTA („complectă”, cum a zis Oprea) cuprinzând beneficiarii acestor cursuri. De ce? Simplu! Pentru ca nişte anchetatori veroşi să-i întrebe pe aceşti cursanţi, cum s-a derulat, în realitate, pregătirea lor, dar – mai ales! – unde s-au angajat ei, graţie ţidulei care atestă că au fost cursanţi şi au dobândit niscaiva pricepere. Nu de alta, dar auzim prin târg că unora dintre cursanţi li s-ar da chiar şi niscaiva bani pentru a participa la tot felul de cursuri.
IONICA GHINEA