Campania electorală, mai aprigă pe facebook!

De două săptămâni, ne-au rămas pe cap doar doi candidaţi. Între ei, Klaus Iohannis şi Victor Ponta sunt contracandidaţi. Contracandidaţi sunt şi pentru fiecare parte din cele două în care s-a împărţit populaţia cu drept de vot. Un drept de vot despre care unii zic că n-ar strica să fie şi meritat, nu numai garantat. Şi fiindcă fiecare dintre noi trebuie să aleagă pe unul dintre aceşti doi contracandidaţi, românii cu drept de vot garantat de Constituţia României, au încins, în primul rând, calculatoarele, tabletele, mobilele, tot arsenalul cu care, în anul de graţie 2014 se poate lupta pentru o aşa-zisă „cauză”. Şi cum această „cauză” pare că îşi găseşte „izvorul tămăduirii” în promisiunile că oamenilor le vor fi rezolvate tot felul de nemulţumiri sociale doar dacă îl vor alege pe unul sau pe altul dintre cei doi candidaţi, după cât ne duce mintea şi/sau ne dictează conştiinţa, eu şi concetăţenii mei urmează să votăm şi-n cel de-al doilea scrutin al alegerilor prezidenţiale. Pentru a vota în cunoştinţă de cauză, toţi ar trebui să-l cunoaştem cât de cât pe fiecare candidat. Cum nici unul dintre cei doi nu e „rezerva de cadre” a partidului, de suficient timp încât aceştia să fi avut vreme să se întâlnească cu alegătorii, nu în treacăt, ci atâta cât ar fi trebuit pentru ca oamenii să-i cunoască mai bine, staful de campanie el fiecărui candidat a considerat că tot presa e cel mai eficient mijloc de comunicare în masele largi populare. Aşa că mass-media a fost iarăşi curtată ca o fată mare, chit că ea s-a dovedit în atâtea alte runde, ca fiind o curviştină, de multe ori pre(a)dispusă „a juca la două capete”… Fiindcă în mintea consilierilor celor doi prezidenţiabili încă mai persistă ideea că televiziunea este cea mai bună „naşă” (ca să nu zic codoaşă!), candidaţii Klaus Iohannis şi Victor Ponta „s-au pus de comun acord” şi ne-au anunţat orarul desfăşurării celor trei runde de confruntare faţă-n faţă. Ce-a urmat, am văzut cu toţii şi ne-am făcut impresii fiecare. Cum impresiile cu care ne-am pricopsit după vizionarea emisiunilor de publicitate electorală, dacă rămâneau nespuse ne-ar fi stat tuturor în gât, mai apoi, fiecare s-a repezit la „Cenuşăreasa” mass-media, şi-anume facebook şi, desigur, fiecare altă aşa-numită „reţea de socializare”. Cum nivelul de informaţie al celor cu cont deschis pe o reţea de socializare este net superior celor care se rezumă la a citi gazetele şi a urmări emisiunile TV, era de aşteptat să asistăm la o expoziţie de artă. Căci, artă a fost, este şi va fi pe facebook, să fie clar! Pătimaşi, unii nu s-au ferit a deveni vulnerabili în faţa celor cu care se luau la trântă, acolo, în plan virtuală. Ca om trecut de prima tinereţe, am fost mai întâi contrariată, apoi nevoită să constat că ideologiile, doctrinele, îndoctrinările chiar, mi se par a nu face faţă schimbărilor ce se petreceau cu repeziciunea clipei, în mentalitatea multora. Uneori mulţumită, alteori nemulţumită, dar de cele mai multe ori amuzată şi plăcut impresionată de ingeniozitatea, talentul, disponibilitatea de-a „pune umărul”, dar şi curajul majorităţii concetăţenilor mei, de a-şi asuma în mod public opţiunea politică, recunosc că acolo, pe facebook, s-a desfăşurat adevărata campanie electorală. Sigur că, ziarist fiind, nu-mi surâde ideea unui viraj care să lase în urmă forma print a publicaţiei Ştirea. Dar, asta nu înseamnă că aş putea spune că această nouă direcţie spre care văd că se îndreaptă interesul consumatorilor de presă, îmi umbreşte gândul de a face faţă situaţiei! Cum au făcut faţă situaţiilor ce s-au dovedit a fi când penibile, când făţarnice, dar mai toate dezavantajoase pentru cetăţeni, situaţii în care, din păcate, s-au atras reciproc cei doi candidaţi, nu cred că mai are rost să „bat monedă”, fie şi numai din cauza faptului că o imperios-necesară – sper! – căutare pe facebook şi, desigur, răsfoire a arhivei ziarului (atât în format print, dar şi online) vă pot edifica. Aşa că, la următoarele alegeri fiţi pregătiţi să „navigaţi” pe facebook dacă nu vreţi să riscaţi să vă înecaţi cu-aceleaşi gogoşi umplute cu-acelaşi rahat „mâncat” de candidaţi, după ce mai întâi l-au (a)mestecat membrii de partid…