Ionuţ Bolozan – un tânăr violonist care chiar merită să fie ajutat să-şi continue studiile

Parcă mai ieri scriam despre copilul care impresiona până la lacrimi, cu vioara lui, pe toţi cei care, din fericire, în tumultul vieţii cotidiene îşi mai găseau timp şi pentru a asculta muzică instrumentală, clasică. Trecut-au anii şi, iată, copilul de-atunci, azi e un tânăr violonist care încă bate la poarta afirmării, dar, de data aceasta poarta se vrea a fi cea a Conservatorului. Ionuţ Bolozan, căci despre el este vorba, studiază cu profesori de excepţie ai Liceului de Artă din Slobozia, şi nici nu concepe viaţa fără a-şi desăvârşi studiile într-o unitate de învăţământ de grad superior, Conservatorul.

Despre Ionuţ şi despre iubirea vieţii lui, vioara, mulţi au scris, nu numai pentru a-l aduce în atenţia marelui public iubitor de muzică de bună calitate, ci şi pentru a-l ajuta pe Ionuţ să fie ajutat. Căci Ionuţ Bolozan are nevoie de ajutor. De-un ajutor bănesc are nevoie tânărul violonist, banii fiind veşnica problemă din ce în ce mai greu de rezolvat, boala de care suferă Ionuţ, diabetul insulino-dependent, fiind „lăsată pe planul doi”, cum spune mama lui, doamna Zenovia. Zilele trecute, pe adresa de e-mail a redacţiei Ştirea a fost transmisă invitaţia de a participa la recitalul de vioară şi pian susţinut de IONUŢ şi AURA BOLOZAN, intitulat„DIN SUFLET, PENTRU VIITORUL UNUI TÂNĂR SPECIAL” şi organizat deDoina Roşca – directorulCentrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia. În program:Balada – Ciprian Porumbescu; Colaj de piese celebre:Hora Mărișorului şi Căruţa poștei. Cum nu puteam rata o asemenea întâlnire cu talentul lui Ionuţ Bolozan, la ora 17:00 „trecute, fix” m-am înfăţişat în sala instituţiei de cultură, convinsă fiind că la fel ca mine vor proceda şi mulţi alţii. Din păcate, sala a rămas aproape goală… C-au fost de vină organizatorii, c-au fost de vină cetăţenii care nu s-au putut desprinde din faţa televizoarelor la care urmăreau telenovele şi emisiuni de scandal de cea mai joasă speţă, nici nu a mai contat şi nici nu mai contează. Identificare unor surse de finanţare a studiilor superioare a fost şi este tot ce-a contat şi contează pentru mine şi pentru susţinătorii tânărului violonist, includ aici şi pe profesorul Virgil Iaru, cel care l-a acompaniat şi-i îndrumă paşii pe drumul sinuos către performanţă, dar care nu poate să-i dea şi banii de care Ionuţ Bolozan are atâta nevoie pentru a merge acolo, la „şcolile înalte” fără de care aproape că degeaba a fost atâta strădanie în deprinderea mânuirii, cu aleasă măiestrie, a viorii care, în mâinile ialomiţeanului, parcă răspândeşte-n jur triluri de privighetori, mierle, cinteze şi piţigoi… Tânăr fiind, Ionuţ Bolozan are doar câţiva prieteni care i-au fost, îi sunt şi-i vor fi alături. Doar că nici lor banii nu le prisosesc, dacă mai prisosesc cuiva, în ziua de azi! Aşa că, dacă atunci când citiţi această invitaţie la solidaritate întru susţinerea financiară a tânărului violonist, vă decideţi să fiţi unul dintre sponsorii lui Ionuţ Bolozan, nu ezitaţi să ne contactaţi la redacţia ziarului pentru ca noi să vă putem pune la dispoziţie numărul lui de telefon. Oricum, chiar şi dacă nu-l ajutaţi financiar, măcar ascultaţi-i interpretarea muzicii înregistrate (şi) pe site-ul www.ziarulstirea.ro. Presimt că o să fiţi la fel de impresionaţi precum am fost noi, cei prezenţi în sala aceea care, într-o ţară cu oameni iubitori de frumos, n-ar fi fost atât de revoltător de goală…

IONICA GHINEA