Învăţămîntul ialomiţean încă suferă de mediocritate

Chiar dacă ne aflăm deja în cel de-al doilea semestru al anului şcolar 2012-2013, nu putem să nu ne aruncăm o privire asupra rezultatelor obţinute de elevi în prima parte a anului de învăţămînt pe care îl parcurgem. E drept, rezultatele la învăţătură nu par să ne dea speranţe prea mari în ceea ce priveşte viitorul, mai ales dacă ne uităm pe numărul de corigenţi sau pe mediile obţinute de elevii ialomiţeni în primul semestru al anului şcolar în curs. Concluzia este una sigură: excelăm la ciclul primar, dar din ciclul gimnazial încolo parcă se prefigurează un dezastru.

                     Mergem la şcoală. Cu ce scop?

A fost realizat un tabel sintetic al situaţiei privind rezultatele la învăţătură la sfîrşitul primului semestru al anului şcolar 2012-2013. Stăm destul de bine în ceea ce priveşte ciclul primar, adică elevii care urmează clasa zero şi pînă la clasa a IV-a se descurcă foarte bine în sistemul educaţional ialomiţean. Majoritatea covîrşitoare a încheiat prima parte a anului de învăţămînt cu note între 9 şi 10, adică peste 7400 de elevi din totalul de 12943 înscrişi la începutul anului şcolar. Nici corigenţii nu ne dau bătăi de cap, pentru că numai 292 de elevi s-au poticnit la învăţătură, peste jumătate la unul, două sau maxim trei obiecte de studiu. Cei mai mulţi corigenţi sînt în mediul rural, mai bine de dublul celor înregistraţi în mediul urban, 194 faţă de numai 98 în oraşe. De la învăţămîntul gimnazial rezultatele încep să ne arate o situaţie ce se prefigurează a fi una deloc dătătoare de speranţe pentru şefii IŞJ Ialomiţa şi, de ce nu, pentru viitorii angajatori ai celor care vor termina studiile peste ceva vreme. De cum intră în clasa a V-a, elevilor ialomiţeni nu le mai arde de carte, şi asta se vede din faptul că majoritatea este pregătită la nivel mediu. 4310 elevi au terminat semestrul întîi cu medii între 7 şi 9, în timp ce numai 3302 au reuşit să-şi facă fericiţi părinţii şi profesorii obţinînd medii de peste 9. Corigenţii au crescut şi ei, numărul lor fiind de minim trei ori mai mare decît cel înregistrat la nivelul ciclului primar. Din nou, elevii din mediul rural se dovedesc mai delăsători decît cei din mediul urban, de două ori mai mulţi corigenţi fiind înregistraţi în şcolile rurale decît în cele din oraşe, 766 de elevi cu corigenţe la sate, peste jumătate la minim un obiect de studiu, faţă de 383 în mediul urban. Şi, după cum apreciam anterior, rezultatele la învăţătură se degradează pe măsură ce avansăm pe arborele anilor de studiu. Pentru că, la nivel liceal, majoritatea elevilor se încadrează în nivelul mediu şi foarte puţini dintre aceştia excelează. Astfel, peste patru mii de elevi au terminat primul semestru cu medii între 7 şi 9, în timp ce numai puţin peste 1500 au reuşit să finalizeze prima parte a anului şcolar cu medii peste 9. Din totalul celor 10330 de elevi înscrişi la început la cursuri liceale de zi, clasele IX-XIII, 2400 s-au pricopsit cu corigenţe, jumătate dintre ei la cel puţin o materie de studiu. La învăţămîntul liceal seral am înregistrat şi o premieră, niciunul dintre cursanţi nereuşind să termine primul semestru cu media peste 9, majoritatea obţinînd note sub 7 dar care totuşi le-au asigurat accesul în cel de-al doilea semestru. Şi învăţămîntul profesional se confruntă cu aceleaşi probleme, iar cifrele parcă deja nu mai sînt deloc importante decît poate pentru statisticieni. Ca o imagine de ansamblu, trebuie să revenim tot la cifre, pentru că ele ne dau dimensiunea primei părţi a anului şcolar 2012-2013: 3900 de corigenţi, 5738 de elevi cu medii între 5 şi 7, 11491 de elevi cu medii între 7 şi 9 şi numai 12233 de elevi cu medii între 9 şi 10, dar cu menţiunea explicită că peste 60% provin din ciclul primar.

George ŞEITAN