Deputatul ialomițean Ștefan Țintă, membru al Partidului Social Democrat (PSD), critică dur inițiativa legislativă prin care o serie de fapte legate de drogurile destinate consumului propriu ar urma să fie eliminate din sfera infracțiunilor și sancționate contravențional. Parlamentarul atrage atenția că modificările propuse vizează inclusiv drogurile de mare risc și consideră că o asemenea schimbare legislativă ar trebui precedată de dezvoltarea unei rețele funcționale de prevenție, tratament și recuperare a persoanelor dependente.
Într-o declarație politică, deputatul PSD de Ialomița, Ștefan Țintă, își exprimă îngrijorarea față de consecințele pe care le-ar putea avea adoptarea propunerii legislative B544/2026, înregistrată la Senat pe 5 octombrie.
Proiectul, care modifică Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, a fost inițiat de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL).
Ulterior, senatorul liberal Daniel Fenechiu și-a retras semnătura, decizia fiind consemnată în procedura parlamentară la 12 octombrie 2026. În prezent, inițiativa figurează la Senat cu doi inițiatori: Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea.
Ce modificări prevede proiectul privind dezincriminarea drogurilor
Una dintre principalele schimbări propuse privește regimul juridic al faptelor săvârșite pentru consum propriu. Astfel, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea fără drept a drogurilor pentru consum propriu nu ar mai constitui infracțiuni, ci contravenții.
Sancțiunile financiare propuse sunt diferențiate în funcție de categoria substanțelor:
- Între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc;
- Între 1.500 și 3.000 de lei pentru drogurile de mare risc.
Modificările nu se limitează, așadar, la canabis, ci includ și substanțele încadrate legal în categoria drogurilor de mare risc. O altă prevedere controversată se referă la introducerea sau scoaterea din România a drogurilor destinate consumului propriu. Pentru asemenea fapte, inițiatorii propun amenzi cuprinse între 1.500 și 2.000 de lei în cazul drogurilor de risc și între 2.000 și 3.500 de lei pentru drogurile de mare risc. În legislația actuală, introducerea sau scoaterea din țară a drogurilor, fără drept, este sancționată cu pedepse privative de libertate mult mai severe.
Ștefan Țintă atrage atenția asupra lipsei unui prag cantitativ
În opinia deputatului social-democrat, una dintre vulnerabilitățile proiectului o reprezintă absența unei limite cantitative explicite care să delimiteze deținerea pentru consum propriu de activitățile asociate traficului de droguri. În aceste condiții, stabilirea încadrării juridice ar urma să depindă de circumstanțele concrete ale fiecărui caz și de probele administrate de autorități. Parlamentarul consideră că această situație poate genera dificultăți în activitatea polițiștilor și procurorilor, mai ales atunci când trebuie stabilit dacă substanțele descoperite asupra unei persoane sunt destinate exclusiv consumului propriu.
O altă problemă semnalată privește efectele asupra persoanelor deja condamnate sau cercetate penal pentru faptele care ar urma să fie dezincriminate. Potrivit proiectului, noua reglementare ar produce efecte și asupra faptelor săvârșite anterior intrării sale în vigoare. Persoanele aflate în arest exclusiv pentru asemenea fapte ar urma să fie eliberate, iar condamnările corespunzătoare ar fi eliminate din evidența cazierului judiciar, în condițiile prevăzute de lege.
Deputatul PSD: România nu dispune de suficiente centre pentru tratarea dependenței
Dincolo de modificările legislative, Ștefan Țintă aduce în discuție o problemă pe care o consideră esențială: capacitatea sistemului medical românesc de a oferi tratament și recuperare persoanelor dependente de droguri. Parlamentarul amintește că, în anul 2024, a fost adoptată o lege care prevede înființarea a opt centre regionale destinate dezintoxicării și recuperării persoanelor dependente. Cu toate acestea, dezvoltarea serviciilor publice de tratament și recuperare rămâne o provocare majoră.
În declarația sa, deputatul invocă inclusiv constatările Curții de Conturi, potrivit cărora 41 dintre cele 47 de centre antidrog de evaluare și consiliere analizate nu dispuneau de echipe terapeutice complete. Ștefan Țintă consideră că schimbarea abordării legislative, prin înlocuirea pedepselor penale cu amenzi contravenționale, nu poate rezolva problema dependenței în absența unor servicii medicale și sociale accesibile. În opinia sa, tratarea consumului de droguri ca problemă de sănătate publică trebuie însoțită de investiții concrete în infrastructura medicală, personal specializat, consiliere psihologică și programe de reintegrare socială.
În lipsa acestor măsuri, parlamentarul avertizează că efectele consumului problematic de droguri vor continua să afecteze familiile, unitățile de învățământ și sistemul sanitar.
Întrebări adresate inițiatorilor proiectului legislativ
În declarația sa politică, deputatul PSD de Ialomița solicită explicații cu privire la mai multe aspecte ale inițiativei. Una dintre întrebările sale vizează modul în care autoritățile vor putea face distincția între consumatori și traficanți, în lipsa unui prag cantitativ stabilit expres prin lege.
De asemenea, parlamentarul cere să se explice de ce propunerea legislativă include drogurile de mare risc și care sunt argumentele pentru transformarea în contravenții a introducerii sau scoaterii acestora din țară, atunci când sunt destinate consumului propriu. Un alt subiect ridicat de Ștefan Țintă privește disponibilitatea efectivă a serviciilor de tratament și recuperare pentru persoanele dependente.
În plan politic, deputatul solicită clarificarea poziției partidelor din care provin semnatarii inițiali ai proiectului, respectiv USR și PNL. Retragerea semnăturii senatorului liberal Daniel Fenechiu reprezintă o evoluție importantă în această dezbatere, însă nu elimină întrebările referitoare la oportunitatea și consecințele măsurilor propuse.
Inițiatorii susțin că traficul de droguri rămâne infracțiune
De cealaltă parte, susținătorii proiectului argumentează că actuala legislație pune un accent excesiv pe sancționarea consumatorilor, în loc să concentreze resursele instituțiilor de aplicare a legii asupra combaterii traficului de droguri. Potrivit acestora, dezincriminarea faptelor săvârșite exclusiv pentru consum propriu nu echivalează cu legalizarea drogurilor.
Proiectul menține caracterul infracțional al traficului și prevede posibilitatea evaluării consumatorilor în vederea includerii în programe de asistență medicală, psihologică și socială. Totodată, inițiativa conține prevederi referitoare la evaluarea obligatorie a consumatorilor minori, cu implicarea părinților sau a reprezentanților legali.
Aceste argumente nu înlătură însă rezervele exprimate de deputatul social-democrat, care consideră că România trebuie să demonstreze mai întâi că dispune de resursele necesare pentru prevenirea și tratarea dependenței.
Ștefan Țintă cere prioritate pentru prevenție, educație și combaterea traficului
În încheierea declarației sale, deputatul PSD susține că politicile publice în domeniul drogurilor trebuie să urmărească simultan protejarea tinerilor, sprijinirea persoanelor dependente și combaterea rețelelor de trafic.
În viziunea parlamentarului, investițiile în educație, prevenție și recuperare ar trebui să reprezinte o prioritate înaintea adoptării unor modificări legislative cu implicații atât de importante. Ștefan Țintă își exprimă dezacordul în special față de posibilitatea ca introducerea în România a drogurilor de mare risc, pentru consum propriu, să fie sancționată exclusiv contravențional.
Mesajul final al parlamentarului este unul categoric: „Cu viitorul copiilor nu se experimentează!”
Propunerea legislativă B544/2026 se află în continuare în procedură parlamentară, iar prevederile sale nu sunt în vigoare. Adoptarea unei eventuale legi va depinde de parcurgerea etapelor legislative și de votul Parlamentului.