După aproape 25 de ani de presă, timp în care am scris despre foarte mulţi dintre cei care au urcat pe scena politică, nu ştiu dacă îmi mai pot asuma vinovăţia de a-i îndemna pe români, pe ialomiţeni, să meargă să voteze.
Şi nu-i mai pot îndemna, deoarece eu însămi am obosit să mă mai încurajez ca…până acum, în speranţa că poate-poate se va schimba ceva, în bine, desigur! Căci, amăgindu-mă că votul meu contează, în fond ce-am făcut? I-am legitimat, din patru în patru ani, pe toţi nemernicii să se simtă îndreptăţiţi să spună : „pe noi ne-au ales oamenii”.
Împăunaţi, şi-având îndosariate listele cu alegătorii prezenţi la vot, parlamentarii (căci despre ei este vorba, în speţă!) s-au văzut îndreptăţiţi să facă alte şi alte legi, chipurile, pentru Ţară şi Popor. Deşi românii au înţeles că legile au fost, de cele mai multe ori, revoltător de strâmbe (multe dintre ele de-a dreptul „ţintite” pentru a rezolva probleme de-ale partidului, de-ale unui grup politico-administrativ sau chiar de-ale unor „băieţi deştepţi”), de votat, tot au votat.
Mereu mânaţi de speranţa că votul lor chiar contează, că votul lor îi va goni pe cei care au asuprit Ţara şi Neamul, iar în locul asupritorilor vor veni să cârmuiască adevăraţi „oameni de bine”, românii au tot ales „răul cel mai mic”.
Ca mulţi dintre români, recunosc că şi eu am mers la vot, de fiecare dată, fără a fi avut pe cine alege din oferta electorală. Convinsă fiind că „mai rău de-atâta, n-are cum să ne fie!”, dar şi că trebuie să „îmi fac datoria de cetăţean cu drept de vot”, de fiecare dată am intrat în Secţia de votare, nutrind sentimentul că e bine să îmi exercit dreptul consfinţit de Constituţie; acela de a alege!
Drept pentru care, după ce-am ales din oferta electorală „răul cel mai mic”, repet, am votat! Mereu cu acea „strângere de inimă”, mereu simţind un sentiment de vinovăţie în faţa generaţiilor care urmează după noi, mereu furioasă că n-am avut de unde alege ceva mai bun!
Norocul meu este că, fiind jurnalist, după fiecare scrutin, nu am rămas tot atât de ofticată precum majoritatea românilor. După fiecare votare, spre deosebire de concetăţenii mei, în cei alţi patru ani dintre campaniile electorale, m-am putut „răcori” înverşunându-mă în a „scormoni” prin mizeria politico-administrativă împrăştiată la tot pasul, de către politicienii (re)aleşi!
Multe sunt articolele de presă în care v-am tot spus ce-au făcut unii, ce n-au făcut alţii! Din păcate, deși cu toţii ştim că politicienii X,Y, Z, nu numai că nu au făcut nimic pentru noi, cei mulţi, dar ce au făcut, au făcut vădit în sfidarea năzuinţelor noastre şi a promisiunilor lor, din cauza ofertei electorale, alţii nu avem de unde alege!
Ştiu, o să-mi spuneţi, unii, că au apărut pe „eşicher” partide noi, cu oameni noi care n-au mai fost pe scena politică. Numai că, după 25 de ani de presă, îmi permit aroganţa de vă spune că i-am „citit” deja şi pe-aceştia. Şi-odată ce „i-am citit” i-am şi trecut „la index” urmând a-i băga în…cerneala tipografică, indiferent dacă vor câştiga sau nu locuri în Parlament. Nu de alta, dar nu mai am încredere nici în „prospături”, fie ele de-ar fi şi poleite cu AUR, fie ele de-ar fi şi Pro, nu împotriva României!
Şi-aşa neîncrezătoare cum sunt, şi-aşa sictirită de-atare ofertă electorală, cum aş mai putea eu să merg să îi votez pe cam aceiaşi politruci? Nu, mie nu mi se pare că aş fi „cu toată ţigla pe casă” nici dacă m-aş prezenta la vot şi i-aş „omorî” pe toţi cu pixul! Ba chiar mi s-ar părea că îmi bat joc de timpul meu şi de viitorul meu (şi-al Neamului care mă defineşte ca român!), iar asta chiar că nu ar însemna că am ales…!
Deci, de data asta, chiar că mă bate gândul să nu mai votez! Mai ales că Slobozia este un oraş ce stă, de peste trei săptămâni, BĂGAT în carantină, iar mie mi se pare că „nu se merită” să îmi risc eu sănătatea pentru ca ei să…ce?
Căci, INDIFERENT, de câţi ne prezentăm la vot, cine e să meargă în parlament, va merge! Că dacă ar conta PREZENŢA la vot, dacă politicienii din toate partidele ar da socoteală sau, măcar, s-ar ruşina pentru numărul din ce în ce mai scăzut al celor care se prezintă la vot, mi-e că altfel şi-ar face „socotelile” chiar şi candidaţii, nu numai conducerea de partid şi de stat.